Tag Archives: România

Bogomilismul în timpul feudalismului pe teritoriul României

Antagonismele de clasă s-au manifestat în domeniul culturii şi sub forma ereziilor, deoarece în epoca feudalismului „toate doctrinele revoluţionare, sociale şi politice, trebuiau să fie în acelaşi timp şi cu precădere erezii teologice”. Bogomilismul – erezie populară îmbrăcând în haină religioasă revendicările păturilor exploatate – concepea lumea sub forma luptei dintre principiile binelui şi răului, cel din urmă – reprezentat de satana – fiind generatorul asupririi şi silniciei. Bogomilii negau tainele, ierarhia şi ritualul bisericii şi au dus, în activitatea lor practică, o puternică luptă antifeudală. Apărut la începutul veacului al X-lea în Bulgaria, bogomilismul a rezistat vreme de secole …

Read More »

A doua vârstă a fierului pe teritoriul României

Caracterizarea generală şi personalizarea În perioada Latene au loc schimbări însemnate în economia şi viaţa social-politică a daco-geţilor. Acum ia un considerabil avânt metalurgia fierului; tot mai multe unelte sunt făurite din acest metal, cea mai importantă dintre ele fiind brăzdarul de fier pentru plug, care permite dezvoltarea agriculturii. Din fier sunt făurite şi armele, iar vasele de lut sunt confecţionate tot mai mult cu ajutorul roţii olarului; şi celelalte meşteşuguri au cunoscut un avânt considerabil. O ocupaţie importantă rămâne în continuare creşterea vitelor mari, a oilor etc.; arheologii au descoperit în Munţii Orăştiei şi urmele unor stâne dacice. Tot …

Read More »

Constituţia României din 1866

În anul 1866 se petrec două evenimente semnificative în dezvoltarea politică a României moderne: înscăunarea unui prinţ străin, care a dat ţării prestigiu şi sprijin politic, diplomatic şi economic, şi aplicarea unei constituţii liberale, care a creat cadrul necesar funcţionării instituţiilor moderne şi a reglementat statutul monarhiei în România. Cei care au organizat detronarea lui Cuza au instalat un guvern provizoriu şi au început demersurile pentru a găsi un domnitor. Această problemă era dezbătută şi de Puterile garante, care-şi exprimau îngrijorarea în legătură cu tendinţele republicane şi de independenţă ale românilor. Rusia şi Turcia foloseau prilejul pentru a cere separarea …

Read More »

România de la recunoaşterea independenţei la Conferinţa de pace de la Paris (1919-1920)

Recunoaşterea independenţei Tratatul de la Berlin a recunoscut independenţa României, dar condiţiile impuse îi limita acesteia suveranitatea, obligând cercurile politice şi diplomaţia românească la o percepţie mai lucidă a realităţii. În virtutea tradiţiei, marile puteri continuau să ignore statutul de independenţă al ţării pentru a-şi impune propriile interese. Garanţia colectivă existentă înainte de 1877 trebuia înlocuită cu un sistem de alianţe menit să-i asigure securitatea. Recunoaşterea independenţei României, a transformării statutului său extern, a fost rezultatul unor complicate demersuri diplomatice, legate mai ales de acordarea cetăţeniei evreilor şi lichidarea consecinţelor afacerii Stroussberg privind construcţia de căi ferate. Ca urmare, în …

Read More »

Lupta dintre burghezie şi moşierime în România pentru conducere (1866-1871)

Baza social-economică a luptei dintre burghezie şi moşierime După organizarea regimului burghezo-moşieresc au ieşit curând la iveală contradicţiile dintre burghezie şi moşierime, care au pornit între ele lupta pentru supremaţia în stat. Burghezia era interesată, în cea mai mare parte a ei, în dezvoltarea rapidă a economiei capitaliste şi căuta să aibă întâietate în viaţa politică a ţării, căci numai „dominaţia burgheziei industriale smulge rădăcinile materiale ale societăţii feudale”. Moşierimea, sprijinită de marea arendăşime şi de o parte a burgheziei comerciale şi cămătăreşti, căuta să dea dezvoltării capitalismului un ritm mai lent, spre a putea utiliza cât timp va avea …

Read More »

Etapa târzie a destrămării comunei primitive. Începuturile îndepărtate ale sclavagismului. Comunităţile geto-dacice. Istoria şi cultura lor materială. Epoca a doua a fierului pe teritoriul României

În timp ce în oraşele de pe coasta dobrogeană a Pontului Euxin înflorea civilizaţia greacă de tip sclavagist din perioada clasică şi din cea elenistică, în restul teritoriului României se petreceau importantele transformări ce caracterizează a doua epocă a fierului. Această epocă, îmbrăţişând secolele V î.Hr. – I d.Hr., poartă şi numele de Latene, după acela al localităţii La Tene de pe malul lacului Neuchatel din Elveţia, unde s-au descoperit resturile unei culturi celtice răspândite în toată Europa Occidentală şi centrală, asemănătoare ca nivel şi în parte ca forme cu cultura ce se dezvolta în aceeaşi vreme în regiunile noastre. …

Read More »

România şi sistemul de la Versailles (1919-1939)

România Mare şi recunoaşterea internaţională La sfârşitul primului război mondial, harta politică a Europei a suferit modificări însemnate. Obiectivul fundamental al României în politica externă, între anii 1919 şi 1939, a fost constituirea unui sistem de securitate care să îi garanteze integritatea hotarelor stabilite şi recunoscute prin hotărârile Conferinţei de Pace de la Paris. Toate partidele politice din România, cu excepţia Partidului Comunist, au susţinut această politică. Instrumentul principal al politicii externe a României în perioada interbelică a fost reprezentat de alianţele politice şi militare regionale. Cu excepţia Poloniei, Iugoslaviei şi Cehoslovaciei, România era înconjurată de state revizioniste. În special …

Read More »

Dominaţia tătară pe teritoriul României

În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, pe teritoriul României se disting trei zone deosebite în ce priveşte raporturile cu tătarii: cea mai mare parte a teritoriului viitorului stat Moldova a rămas sub o dominaţie mai apăsătoare a Hoardei de Aur; pe o parte a teritoriului viitoarei Ţări Româneşti şi îndeosebi în Oltenia, dominaţia mongolă se exercită într-o formă mai uşoară; asupra Transilvaniei, ea nu s-a mai exercitat în nici un fel după retragerea din anul 1242. Această constatare e confirmată şi de descoperirile monetare: monedele tătăreşti descoperite sunt mai numeroase în Moldova şi Dobrogea, mai puţine în Oltenia …

Read More »

Constituţia României din 1923

Noua Constituţie – o necesitate Statul naţional unitar avea nevoie de o nouă Constituţie. Prin decretul regal din 23 ianuarie 1922, Parlamentul a fost dizolvat şi s-au anunţat alegeri pentru Adunarea Naţională Constituantă. Procedura nu era legală, deoarece era încălcat articolul 128 din Constituţia adoptată în anul 1866. Toate partidele din opoziţie au criticat aducerea liberalilor la putere în acest mod. Campania electorală s-a desfăşurat într-o atmosferă de tensiune şi violenţă. Partidul Naţional Liberal şi-a asigurat majoritatea parlamentară şi a adus în dezbaterea Parlamentului proiectul noii constituţii. Opoziţia nu putea accepta iniţiativa şi a făcut tot posibilul pentru a o …

Read More »

România de la „partida naţională” la sistemul politic pluripartidist

De la „partida naţională” la Partidul Liberal şi Partidul Conservator Elita politică autohtonă, care a acţionat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea pentru modificarea statutului internaţional al Principatelor Române, era constituită din mari boieri nemulţumiţi de faptul că greco-levantinii le uzurpaseră privilegiile. Ei au constituit partida naţională. Iniţial mai puţin structurată, aceasta s-a diversificat din punct de vedere social-politic la începutul secolului al XIX-lea când, alături de marii boieri au aderat la programul naţional elemente intelectuale provenite din rândul burgheziei mici şi mijlocii. Proiectul statului naţional a început să fie frecvent asociat cu ideea de modernizare după model …

Read More »