Tag Archives: România

„Cronicele României” de Kogălniceanu, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

„Cronicele României” de Kogălniceanu, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” nr. 31 din 15 septembrie 1872, de unde îl reproducem; reluat în „Românul” din 18-19 septembrie 1872. În acelaşi număr al „Columna lui Traian”, la paginile 269-273, este republicată şi prefaţa lui Kogălniceanu la noua ediţie, din 1872, a Cronicelor României. Reţinem aici din prefaţă fragmentul la care se referă articolul lui Hasdeu: ,,D.B. Hasdeu, ale cărui lucrări, merite şi aptitudine rară pentru istoria ţărei sum eu cel dintâi a le recunoaşte, în concluziunile sale critice asupra unei …

Read More »

Deşteptarea României, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia Deşteptarea României, de Vasile Alecsandri, a fost scrisă, după toate probabilităţile, către sfârşitul lui martie 1848, cu prilejul mişcării revoluţionare de la Iaşi, care se desfăşoară la 27 şi 28 ale acestei luni. A fost publicată pentru prima oară în repetate tiraje de foi volante, la Iaşi, poate într-o altă foaie volantă şi la Cernăuţi. Titlul iniţial era Cătră români. Cu acelaşi titlu este reprodusă în „Foaia pentru minte…”, nr. 21 din 24 mai 1848, în vremea când Alecsandri se afla la Braşov, în prima parte a exilului său. Poezia a fost reprodusă apoi cu titlul Deşteptarea României în …

Read More »

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, de Mihai Eminescu, este o poezie a cărei primă ediţie a fost publicată în revista „Familia”, nr. 14 din 2/14 aprilie 1867. A apărut pentru prima oară în volum în Proză şi versuri în 1890. Oda cea mai frumoasă închinată de Eminescu patriei în peregrinările sale prin ţară. Nu se păstrează în manuscrise. Mihai Eminescu Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? Braţele nervoase, arma de tărie, La trecutu-ţi mare, mare viitor! Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, Dacă fiii-ţi mândri aste …

Read More »

Bătălii din istoria României

Existenţa omului, de la apariţia sa şi până astăzi, a fost marcată de război şi de conflictele armate. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au pus mâna pe arme, indiferent care au fost acelea, de la simpla bâtă până la mijloacele ultrasofisticate de acum, pentru a-şi rezolva problemele dintre ei. Cel mai adesea motivele apelului la violenţă au constat în confiscarea/apărarea avutului colectivităţilor umane, deposedarea de unele poziţii naturale sau, dimpotrivă, apărarea acestora, impunerea supremaţiei sau a unui mod de viaţă şi refuzul acestora etc. După apariţia statului, cauzele recurgerii la violenţă s-au diversificat, iar conflictul armat şi-a modificat, de …

Read More »

Mass-media în România după 1989

În 1989, programul televiziunii române era doar de trei ore pe zi. Majoritatea emisiunilor aveau ca subiect „împlinirile” epocii Ceauşescu, pe care însă nimeni nu le mai putea crede. Românii apelau la surse de informaţie alternative: televiziunile iugoslavă, bulgară şi moldovenească sau postul de radio „Europa liberă”, care avea o audienţă considerabilă, fiindcă emitea ştiri corecte din ţară şi din „lumea liberă”. În România, presa era total controlată de stat. Cel mai mare editor era chiar PCR, proprietarul ziarului „Scânteia”, care avea un tiraj de aproximativ un milion de exemplare. În ziua de 22 decembrie 1989, sediul televiziunii a devenit …

Read More »

Încercarea supremă a amiciţiei austro-ungare în România

Împrejurările ardelene şi bucovinene n-au putut să rămână fără de răsunet în România liberă. Şi în 1859 şi în 1866, când se credea că armata românească ar putea să încerce o lovitură în Ardeal, unde o aştepta sentimentul popular, ideea unităţii neamului, pe care se sprijinise propaganda oamenilor de la 1848, a trebuit să fie iarăşi vie. În Viena era de fapt teama acestei intervenţii, şi Cuza a spus cândva ce crede despre viitorul austriac. Cândva, un bulgar asigura că a văzut o hartă a „ Imperiului dacic”, mergând până în Macedonia, cu toate ţările slave de peste Dunăre. Lui …

Read More »

Pătrunderea şi aşezarea slavilor pe teritoriul României între secolele VI-X

Prima menţiune despre prezenţa slavilor în regiunea Dunării se datorează lui Pseudo-Caesarios din Nazianz, care scrie la începutul secolului VI, foarte probabil chiar în primul deceniu al acestui secol. Prin urmare, putem vorbi de o pătrundere a unor triburi slave pe meleagurile noastre începând din secolul VI, dar nu este exclus ca unele grupuri mai mici, antrenate de alte populaţii, sau independent, să fi. ajuns aici chiar ceva mai înainte decât secolul VI. Preţioase date cu privire la triburile slave, din prima jumătate a secolului VI, ne sunt transmise de istoricii Iordanes şi Procopios. Descriind teritoriul ocupat de gepizi, Iordanes …

Read More »

Recunoaşterea internaţională a independenţei depline a României

Victoria asupra imperiului otoman – la obţinerea căreia poporul român contribuise cu întregul lui potenţial material, uman şi militar – a pus Poarta în imposibilitatea de a mai menţine, indiferent sub ce formă sau pretexte, vestigiile unei dominaţii potrivnice devenirii istorice. Târziu, începea şi la Constantinopol să se perceapă necesitatea de a reaşeza pe baze noi raporturile româno-otomane (şi prin aceasta cele româno-turce) pentru a şterge amintirea trecutului şi a înfăptui o reconciliere istorică. Oricât de ciudat ar părea, principalele obstacole în calea recunoaşterii independenţei României la negocierile postbelice au rezultat nu atât din opoziţia fostei puteri suzerane, cât din …

Read More »

Participarea României la războiul antihitlerist

Eliberarea întregii ţări de sub ocupaţia germano-horthystă După încheierea victorioasă a insurecţiei care a dus la eliberarea Munteniei, Dobrogei, Olteniei, Banatului, Crişanei şi părţii de sud a Transilvaniei, armata română, credincioasă voinţei poporului, a dus mai departe lupta pentru curăţirea întregului teritoriu al României de trupele hitleriste şi horthyste şi pentru zdrobirea definitivă a forţelor inamice. Cot la cot cu armata sovietică, forţele armate ale României au pus în slujba victoriei toată capacitatea lor de luptă, în cursul operaţiunilor grele împotriva duşmanului armata română a avut sprijinul neprecupeţit al întregului popor care, înţelegând gravitatea şi importanţa momentului istoric, a urmat …

Read More »

Douăzeci de ani de dominaţie a Coroanei în România

Noul guvern, pregătind alegerile, înăbuşi, în primăvară, acea serioasă mişcare ţărănească, pe baza formulei de iuncăr prusian a lui Carp: „represiunea şi pe urmă vom aviza”, înainte de a purcede la o soluţie de moment a chestiei rurale care fu împroprietărirea „însurăţeilor”. Carp însuşi lua în vară interimatul Agriculturii, pe care socotise ca-l poate purta până atunci Maiorescu. De 10 mai, regele credea că se poate sprijini pe o adevărată uniune naţională, şi el întreprinse, într-un moment încă aşa de puţin sigur supt toate raporturile, o nouă călătorie în Apus, pentru scopuri de sănătate, în iulie. La întoarcere, în septembrie, …

Read More »