Tag Archives: Rezumate literare

Gură-Cască, om politic, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Gură-Cască, om politic, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. Scris, probabil, la Mirceşti, în aceeaşi vreme cu Paraponisitul, monologul a fost prezentat apoi pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, în stagiunea 1864-1865, în interpretarea lui Matei Millo. La Iaşi a fost prezentat în aceeaşi stagiune, în interpretarea lui Luchian. Acesta interpreta totodată şi rolul lui Ion Păpuşeriul şi cel al Paraponisitului. Gură-Cască a fost publicat în „Convorbiri literare”, nr. 20 din 15 decembrie 1867 (în seria „Galerie dramatică de tipuri contimpurane”), apoi în Opere complete, 1875. Vasile Alecsandri Manuscrisul autograf, după care s-a tipărit monologul în «Convorbiri», se află …

Read More »

Haimana, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Haimana, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. Scris, probabil, mai târziu decât Paraponisitul, Kera Nastasia, Covrigariul şi Millo director, cânticelul a fost prezentat, presupunem, curând după aceea, în interpretarea lui Matei Millo, la Teatrul Naţional din Bucureşti. Ioan Massoff arată că Haimana a figurat în repertoriul Teatrului de la Iaşi în stagiunea 1870-1871, împreună cu alte piese ale lui Alecsandri: Cetatea Neamţului, Chiriţa în Iaşi (cu Merişeasca în rolul titular), Nunta ţărănească, Piatra din casă şi Ginerele lui Hagi Petcu. În anul următor, canţoneta a figurat şi în repertoriul trupei lui Millo, la Bucureşti. A fost publicată în „Convorbiri …

Read More »

Kera Nastasia sau Mania pensiilor, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Kera Nastasia sau Mania pensiilor, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. Scris la Mirceşti în toamna anului 1865, Kera Nastasia satiriza unul dintre defectele principale ale societăţii Bucureştilor, cum spune Alecsandri în nota apărută odată cu monologul în publicaţia lui Alexandru Hurmuzachi. Prezentat, în interpretarea lui Matei Millo, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, cânticelul a fost publicat în „Foaia Societăţii…”, nr. 8-11 din 1 august – 1 noiembrie 1866, apoi în Opere complete, 1875. Data elaborării a putut fi stabilită nu pe baza scrisorii adresate de Alecsandri lui Alexandru Hurmuzachi din Mirceşti, la 20 martie 1866, în care …

Read More »

Paraponisitul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Paraponisitul, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. Scris probabil la Mirceşti prin 1861-1865, monologul prezintă aspecte criticabile ale administraţiei şi politicii guvernelor lui Al. I. Cuza de după lovitura de stat din 1864, Charles Drouhet crede că scriitorul ar fi putut avea un model în piese franceze cunoscute la Paris, în timpul exilului, din care citează două: La Manie des places – 1828 – de Eugene Scribe şi La Foire aux places – 1830 – de Bayard. A fost prezentat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti în interpretarea lui Matei Millo, iar la Iaşi, în aceea a lui Luchian. …

Read More »

Barbu Lăutariul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Barbu Lăutariul, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. În acest cânticel comic, scris la Mirceşti în toamna sau iarna anului 1863, Alecsandri fixează pentru viitorime figura populară a vestitului violonist, acum sărac şi uitat, care încântase pe vremuri cu arta sa pe mulţi localnici, boieri sau oameni din popor, ca şi pe străinii care l-au auzit, bunăoară pe compozitorul Franz Liszt. A fost prezentat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, în februarie şi martie 1864, în interpretarea lui Matei Millo. Vasile Alecsandri S-a publicat în „Foaia Societăţii…”, nr. 3 din 1 martie 1867, apoi în Opere complete, 1875. Textul …

Read More »

Cucoana Chiriţa în voiagiu, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Cucoana Chiriţa în voiagiu, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. Scris, probabil, în toamna sau iarna anului 1863, la Mirceşti, cânticelul a fost prezentat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti în februarie – martie 1864, în interpretarea lui Matei Millo. „Un mare succes de public a obţinut şi Cucoana Chiriţa la Paris – ne informează Ioan Massoff -, săli pline aclamând pe Millo, despre care cronicarul Ulysse de Marsillac scria: «Trebuie văzută Chiriţa prezentată de către cel de-al doilea creator al ei: Millo. Nu se poate concepe Chiriţa fără Millo. Nu se poate închipui tot ce acest excelent artist …

Read More »

Ion Păpuşăriul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Ion Păpuşăriul, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. Scris probabil în aceeaşi vreme cu Surugiul, cânticelul comic a fost prezentat pentru prima dată pe scena Teatrului Naţional din Iaşi, în interpretarea lui Luchian. Ioan Massoff (Teatrul românesc, Bucureşti, 1966, vol. II) menţionează că în stagiunea 1864-1865 „Luchian a obţinut succes în piesetele lui Alecsandri, Ion Păpuşerul, Paraponisitul, Gură-Cască”. A fost publicat în „Convorbiri literare”, nr. 21 din 1 ianuarie 1868 (în „Galeria dramatică de tipuri contimpurane”, Ion Păpuşariul), apoi în Opere complete, 1875. Manuscrisul autograf la Biblioteca Academiei Române, manuscrisul nr. 3.290. Vasile Alecsandri

Read More »

Surugiul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Surugiul, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. Scris prin 1860, odată cu alte câteva din „galeria de tipuri contimpurane”, cânticelul a fost prezentat în premieră pe scena Teatrului Naţional din Iaşi, în interpretarea lui Luchian. A fost publicat în „Foaia Societăţii…”, nr. 4 din 1 aprilie 1867; „Convorbiri literare”, nr. 23 din 1 februarie 1868 (în seria: „Galeria dramatică de tipuri contimpurane”); Opere complete, 1875. În manuscrisul Bibliotecii Academiei Române nr. 3.349 se află autograful trimis de Vasile Alecsandri lui Alecu Hurmuzachi după care s-a tipărit piesa în „Foaia Societăţii”. Caietul în care se află manuscrisul cânticelului conţine şi …

Read More »

Sandu Napoilă, ultra-retrogradul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Sandu Napoilă, ultra-retrogradul, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. Cânticelul a fost intitulat pe rând Retrogradul, Şatrariul Timofti Napoilă, retrogradul, Timofte Napoilă, ultra-retrogradul şi, în cele din urmă, Sandu Napoilă, ultra-retrogradul. A fost scris în acelaşi timp cu perechea sa Clevetici, ultra-demagogul, ambele cânticele au fost prezentate şi publicate împreună (în Opere complete, 1875). Vasile Alecsandri

Read More »

Clevetici, ultra-demagogul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Clevetici, ultra-demagogul, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. Cânticelul s-a numit la început Demagogul, apoi Clevetiri, demagogul, iar în cele din urmă Clevetici, ultra-demagogul. A fost scris în toamna anului 1860, mai precis în luna octombrie, căci la 26 ale acestei luni Alecsandri îl anunţa pe Ion Ghica, prietenul său, că îşi îmbogăţise repertoriul dramatic cu alte câteva piese: Lipitorile satului, Zgârcitul risipitor, Satul lui Cremine, Retrogradul şi Demagogul. De altfel, în acelaşi sens pledează şi manuscrisul Bibliotecii Academiei Române nr. 809 (dăruit Academiei de Ion Ghica), în care se află grupate următoarele scrieri dramatice: Şatrariul Timofti Napoilă, retrogradul. …

Read More »