Tag Archives: Regim

Represiunea politică în regimurile totalitare interbelice

Mecanismul terorii Statele totalitare de tip comunist ori fascist s-au remarcat prin cele mai mari crime din istoria umanităţii. Statul totalitar este stăpânul tuturor, iar partidul unic este stăpânul statului. În afara conducătorului suprem, secretar general sau Fuhrer, nimeni nu are dreptul de a critica instituţiile statului şi politica partidului unic. Cu cât partidul unic este mai puternic, cu atât individul este mai lipsit de apărare şi mai neînsemnat. Metoda de guvernare totalitară este teroarea. Regimul totalitar a creat lagărul de concentrare, deoarece mijloacele clasice prin care statul practica constrângerea – închisorile – s-au dovedit ineficiente pentru scopurile sale. În …

Read More »

Regimul stalinist

Stalinismul economic sau „a doua revoluţie bolşevică” (1928-1941) După moartea lui V.I. Lenin, survenită în 1924, s-au înfruntat doi oameni şi două concepţii. Lev Troţki susţinea ideea „revoluţiei mondiale” argumentând că URSS, care era înapoiată din punct de vedere economic, nu trebuia să devină o ţară izolată. Celălalt pretendent la succesiunea lui Lenin, Iosif Stalin, considerând că regimul comunist ar fi fost atras într-un război periculos prin adoptarea strategiei troţkiste, susţinea ideea „socialismului într-o singură ţară”. În lupta pentru putere, Troţki a fost înfrânt, apoi demis din toate funcţiile în 1927, exilat în 1929 şi asasinat de agenţii lui Stalin …

Read More »

Instaurarea şi organizarea regimului burghezo-moşieresc în România (1866)

Aplicarea reformei agrare din 1864 prin menţinerea unor însemnate rămăşiţe feudale, dintre care principala a fost marea proprietate funciară, a contribuit la desăvârşirea procesului de înţelegere dintre burghezie şi moşierime, început încă din 1848. Evoluţia capitalismului în agricultură pe calea greoaie, prusacă, însoţită de o lentă dezvoltare a industriei, a constituit baza menţinerii regimului burghezo-moşieresc, instaurat şi organizat odată cu înlăturarea lui Cuza. Înfrângerea revoluţiei din 1848 a împiedicat sfărâmarea gospodăriei boiereşti şi a permis transformarea ei, după cum arată Lenin când caracterizează calea prusacă a dezvoltării capitalismului în agricultură, „cu încetul într-o gospodărie pur capitalistă, „iuncherească”, şi atunci baza …

Read More »

Sfârşitul regimului turco-fanariot

Războiul din 1768-1774 a scos şi mai limpede în evidenţă viciile profunde ale Imperiului Otoman, iremediabile prin mijloacele tradiţionale ale sistemului otoman de cârmuire. Paşii din Egipt şi Siria au refuzat să ia parte la război. Comisarii însărcinaţi cu mobilizarea spahiilor n-au putut înscrie decât 200 din 2.000. Din 400.000 de ieniceri înscrişi în roluri n-au răspuns la ordinul de mobilizare decât 20.000, iar aceştia nu s-au distins decât prin indisciplina şi prădăciunile lor. Armatele regulate n-au dovedit putere de rezistenţă decât în dosul meterezelor întărite, iar trupele neregulate (akingii) intrau în debandadă la simpla apariţie a inamicului, semănând panica …

Read More »

Recâştigarea independenţei Ţării Româneşti (1595-1596). Încercarea de instaurare a regimului boieresc

La 20 mai 1595, se încheia la Alba Iulia de către ambasada de boieri trimisă de Mihai Viteazul tratatul dintre Ţara Românească şi Transilvania, tratat care va influenţa în chip deosebit evoluţia războiului antiotoman. În general, întreaga desfăşurare a acestui război – cu ţesătura sa complicată de lupte, armistiţii şi negocieri – nu poate fi înţeleasă fără pătrunderea evoluţiei situaţiei interne. Diferitele schimbări ale raportului intern de forţe determină fazele războiului. Din această cauză, tratatul de la Alba Iulia trebuie înţeles nu numai ca o convenţie interstatală, ci mai ales ca un document fundamental de politică internă, oglindind două concepţii …

Read More »

Opozanţi şi disidenţi ai regimului comunist din România

După minirevoluţia culturală a lui Nicolae Ceauşescu (1971), tot mai mulţi oameni s-au implicat în mişcarea de protest contra regimului comunist. Mulţi scriitori, artişti, profesori universitari s-au exilat ori au fost expulzaţi, cei mai mulţi continuându-şi în exil protestul împotriva nerespectării drepturilor omului în România. Sistemul represiv reinstaurat în anii ’70 a făcut ca disidenţii şi opozanţii regimului comunist rămaşi în ţară să fie mult mai puţin numeroşi şi mult mai izolaţi în România decât în celelalte ţări ale blocului comunist. Protestul lor a fost repede înăbuşit, ei înşişi fiind cel mai adesea închişi sau hărţuiţi de Securitate. Pe de …

Read More »

Regimul politic al dominaţiei otomane în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

Formele politice ale dominaţiei otomane în veacul al XVII-lea depind, în fapt, şi în această perioadă de locul pe care-l ocupă ţările române în sistemul militar-politic otoman. În esenţă, dominaţia otomană continuă să fie indirectă; se poate spune chiar că acest caracter a ieşit întărit în urma războiului de eliberare de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul celui de-al XVII-lea. Turcii par să fi renunţat definitiv la transformarea ţărilor române în paşalâcuri, şi ameninţarea în acest sens, când se iveşte, trebuie considerată mai degrabă ca o ameninţare de moment, corespunzătoare unor conjuncturi internaţionale. Aşadar se menţine caracterul fundamental, indirect, …

Read More »

Începutul regimului comunist în România

Prin înţelegerile dintre Aliaţi, România a fost abandonată de anglo-americani sferei de influenţă sovietice: la Conferinţa de la Moscova (noiembrie 1944) Iosif Stalin şi Winston Churchill au realizat o împărţire a Balcanilor cunoscută sub numele de acordul procentajelor. Sovieticii urmau să aibă un procent de influenţă de 90% în România, 50% în Iugoslavia şi 10% în Grecia, restul revenind britanicilor. Era semnalul extern al începutului sovietizării ţării. Tranziţia către totalitarism Pentru că, după înlăturarea lui Ion Antonescu, PNŢ condus de Iuliu Maniu a refuzat puterea, regele Mihai a apelat la guverne formate din militari şi tehnicieni, conduse între 1944 şi …

Read More »

Instaurarea regimului boieresc în Moldova şi Ţara Românească. Sfârşitul războiului. Restaurarea dominaţiei otomane (începutul secolului al XVII-lea)

Războiul antiotoman nu a luat sfârşit odată cu moartea lui Mihai Viteazul, ci continuă până la 1606, când se încheie pacea generală cu Poarta. Războiul s-a desfăşurat însă cu o intensitate simţitor redusă, datorită dezvoltării situaţiei interne pe întreg teritoriul românesc, caracterizată mai ales prin înăsprirea luptelor dintre facţiunile boiereşti, în condiţiile unor domnii de autoritate limitată. În acelaşi timp, evoluţia raporturilor internaţionale este marcată de faptul că Imperiul habsburgic, în faţa unor dificultăţi interne din ce în ce mai mari, se putea angaja tot mai puţin în războiul cu Poarta. În primul deceniu al secolului al XVII-lea se manifestă …

Read More »

Regimul politic, monopolul ideologic şi „producţia culturală”

Regimul politic Modelul cuceririi puterii de către comuniştii români, mai putini de o mie în 1944, se încadrează perfect în tiparul general est-european. Partidul Comunist a sprijinit iniţial politica guvernelor de coaliţie în care şi-a mărit treptat influenţa şi ponderea până ce, prin protecţie sovietică şi intimidare, a reuşit să-şi înlăture adversarii şi să rămână singur stăpân pe putere. Această primă etapă a coincis cu instalarea de către sovietici, la 6 martie 1945, a guvernului Petru Groza. Guvernul era în totalitate comunist, dar beneficia de sprijinul unei disidenţe liberale conduse de Gheorghe Tătărescu. Singurul partid politic care s-a putut constitui …

Read More »