Tag Archives: Prozatori

Alexandru Cazaban

Alexandru Cazaban (6 octombrie 1872, Iaşi – 24 mai 1966, Bucureşti) – prozator. Tatăl lui Cazaban se numea Pierre Cazaban şi era fiul lui Francois Cazaban, originar din Carcassone, stabilit după mijlocul secolului al XIX-lea la Iaşi, unde era arhitect al oraşului. Cazaban învaţă la Iaşi, unde urmează, până în 1895, cursuri la Liceul Naţional. Mai târziu va frecventa doi ani Şcoala de Arhitectură din Bucureşti. Fire nestatornică, se perindă prin tot felul de slujbe, fiind corector de ziar, desenator tehnic, învăţător de ţară, custode de moşie, agent veterinar, funcţionar în construcţii, conductor tehnic, inspector de vânătoare, funcţionar în domeniul …

Read More »

Sarina Cassvan

Sarina Cassvan (3 ianuarie 1894, Bacău – 8 ianuarie 1978, Bucureşti) – prozatoare, publicistă, traducătoare şi autoare de piese de teatru. Aparţinea unei familii care a dat cărturari şi oameni ai scenei (bunicul, rabin, tatăl, profesor de ebraică, un frate, comedian). În 1913, Cassvan traducea din W. Hauff (Cerşetoarea de la Podul artelor) şi debuta, sub pseudonimul Cherie, cu o nuvelă, Crezul ocnaşului. În 1918, romanul Între artă şi iubire, evoca activitatea sa de infirmieră în anii primului război mondial. Urmase (după propria-i mărturisire) studii universitare la Berlin, dar s-a lansat şi într-o febrilă activitate gazetărească. În „Steagul”, „Universul literar”, …

Read More »

Nina Cassian

Nina Cassian (pseudonimul literar al lui Renee Annie Cassian) (27 noiembrie 1924, Galaţi – 15 aprilie 2014, New York, Statele Unite) – poetă, prozatoare şi traducătoare. Este fiica Janei (născută Şmilovici) şi a lui Iosif Cassian-Mătăsaru, mic funcţionar comercial. Educată de tatăl său, traducător el însuşi, în spiritul cultivării artelor – poezie, muzică, desen -, Cassian (al cărei nume la naştere este Renee-Annie) va purta toată viaţa, în demersurile sale estetice plurivalente, amprenta amatorismului superior, rafinat. Urmează şcoala primară şi Liceul „Principesa Ileana” la Braşov (până în 1935), apoi Institutul Pompilian din Bucureşti, luându-şi bacalaureatul în 1942. Hrănită cu artă …

Read More »

Virgil Caraivan

Virgil Caraivan (7 februarie 1879, Şuletea, judeţul Vaslui – 11 februarie 1966, Bucureşti) – prozator. Urmaş al unei vechi familii de răzeşi, Caraivan este fiul Smarandei şi al învăţătorului Neculai Caraivan. După terminarea şcolii primare din satul natal, urmează cursurile Gimnaziului „Manolache Costache Epureanu” din Bârlad şi ale Liceului „Petru Rareş” din Piatra Neamţ, absolvind în 1900. Se înscrie la Facultatea de Drept şi la cea de Litere şi Filosofie ale Universităţii din Bucureşti, dar va renunţa, se pare, să-şi treacă examenele de licenţă. Lucrarea de seminar Ritmul muncii în poeziile populare, remarcată de Constantin Rădulescu-Motru, îi dă prilejul să …

Read More »

Niculae Cantonieru

Niculae Cantonieru (pseudonimul literar al lui Niculae Niculescu) (1905, Giurgiu – 13 octombrie 1935, Giurgiu) – prozator. Ofiţer, pensionat din cauza tuberculozei în 1934, Cantonieru, şi-a început activitatea literară la Braşov, publicând în revista „Ritmuri” (1929-1930) proză şi recenzii, semnate N. Niculescu-Cantonieru. A făcut parte din redacţia periodicului „Braşovul literar şi artistic”, iar în 1934 întemeiază revista „Frize”, editată împreună cu Mihail Chirnoagă şi Aurel Marin. Pe lângă proză, tipăreşte aici articole şi note literare (unele nesemnate). În 1934 îi apare volumul de nuvele Întâmplări omeneşti. Copilăria nefericită, boala şi-au pus amprenta asupra viziunii sale artistice. Personajele lui Cantonieru aparţin …

Read More »

Alexandru (Alecu) Cantacuzino

Alexandru (Alecu) Cantacuzino (circa 1811-1884, Atena) – prozator. Descendent, în a şaptea generaţie, al marelui vistier Iordache Cantacuzino (cumnat al domnitorului Vasile Lupu), nepot al lui Matei Cantacuzino (şi el mare vistier al Moldovei, emigrat în 1791 în Rusia), Cantacuzino era fiul lui Alexandru Cantacuzino (şambelan al ţarului şi participant la mişcarea eteristă) şi al Elisabetei (născută Daragan). Întors în Moldova, se însoară în 1839 cu Maria Cantacuzino, fiică a marelui logofăt al Moldovei Nicolae Cantacuzino-Deleanu-Măgureanu, dar căsnicia nu durează; Maria Cantacuzino pleacă în 1850 la Paris, căsătorindu-se, mult mai târziu, cu pictorul Puvis de Chavannes. Cantacuzino, care împărtăşeşte de …

Read More »

Georgeta Mircea Cancicov

Georgeta Mircea Cancicov (29 mai 1899, Godineşti, judeţul Bacău – 16 aprilie 1984, Bucureşti) – prozatoare şi poetă. Este fiica Elenei (născută Crăiescu) şi a lui Petre Jurgea, coborâtor dintr-o familie de răzeşi, şi s-a numit, la naştere, Maria. A fost căsătorită cu Mircea Cancicov, avocat şi om politic. A avut parte de o educaţie aleasă, intrând în contact încă din copilărie cu atmosfera marii culturi europene (mama sa era prietenă cu Marcel Proust). La Paris, urmează liceul, apoi Facultatea de Litere şi ia lecţii de vioară de la George Enescu. Colaborează la numeroase publicaţii, printre care „Viaţa românească”, „Revista …

Read More »

Eusebiu Camilar

Eusebiu Camilar (7 octombrie 1910, Udeşti, judeţul Suceava – 27 august 1965, Bucureşti) – poet, prozator şi traducător. Fiu al unor ţărani, Ion Camilar şi Nataliţa (născută Motrici), Camilar şi-a întrerupt în 1926 (din cauza sărăciei, care i-a întunecat copilăria) studiile liceale, începute la Suceava, traversând apoi o lungă perioadă şi mai grea, când şi-a câştigat existenţa cu slujbe umile. Nici când lucrează în redacţia unor periodice ieşene – „Chemarea” (1935), „Iaşul” (1938-1940), „Voinţa” (1941), „Cetatea Moldovei” (1942), nici după căsătoria cu poeta Magda Isanos şi după apariţia primelor cărţi, situaţia nu i se schimbă, Camilar trăind la limita de …

Read More »

Ion Calovia

Ion Calovia (pseudonimul literar al lui Ion Marinescu) (14 octombrie 1919, Călăraşi – 15 februarie 1971, Bucureşti) – poet, prozator şi traducător. Fiu de avocat, Calovia face studiile secundare în oraşul natal, apoi vine la Bucureşti, unde urmează cursurile Conservatorului de Artă, secţia de dramă şi comedie, absolvind în 1942. Practică actoria numai un an, după care pleacă pe front. După 1950 începe să scrie literatură pentru copii şi tineret şi să traducă din limba rusă scrieri din acelaşi gen. Colaborează la diverse reviste literare şi pentru copii. Scrierile lui Calovia se adresează în exclusivitate copiilor şi adolescenţilor şi includ …

Read More »

Alexandru Calais

Alexandru Calais (16 iulie 1928, Ismail, Basarabia – 19 iulie 2000, Bucureşti) – prozator şi traducător. Fiu al Eugeniei (născută Markov) şi al lui Alexandru Gh. Calais, contabil, Calais a absolvit Facultatea de Limbi Slave la Universitatea din Bucureşti (1968). Obţinuse, în 1956, certificatul de traducător din limba rusă eliberat de Comisia specială de pe lângă Academia Română. Între 1949 şi 1952, e redactor la revista „Licurici”, apoi tehnician-documentarist la Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (1952-1954), reporter la „Viaţa culturală a Capitalei” (1958-1960), corector la Editura Medicală (1960-1961), casier-colector la Cooperativa Higiena (1962-1964), corespondent comercial la întreprinderea Industrialexport (1968-1969), …

Read More »