Tag Archives: Prozatori

Bucura Dumbravă

Bucura Dumbravă (pseudonimul literar al lui Fany Seculici) (28 decembrie 1868, Bratislava – 26 ianuarie 1926, Port Said, Egipt) – prozatoare şi traducătoare. Era întâia fiică a Louisei (născută Spira) şi a slovacului Iuliu Seculici, unul dintre oamenii de încredere ai lui Carol I şi, o vreme, directorul Societăţii de Asigurări „Dacia Română”. La vârsta de 4 ani, se afla la Viena – moment rememorat în nişte Învăţături… ale maturităţii, şi, un an mai târziu, în 1873, familia ei se stabilea definitiv în Bucureşti. Învaţă, după germană, franceză şi engleză, pe care le vorbea şi scria fluent, şi româneşte. Cum …

Read More »

Virgil Duda

Virgil Duda (25 februarie 1939, Bârlad, judeţul Vaslui) – prozator. Este fiul Ucăi (născută Solomon), funcţionară, şi al lui Carol Leibovici, mic comerciant. Este frate cu Lucian Raicu. Face clasele primare (1945-1952) şi liceul (1952-1955) în oraşul natal, după care urmează cursurile Facultăţii de Drept din Bucureşti (1956-1960). Lucrează ca jurisconsult la Baia Mare şi Ploieşti (1961-1970), apoi ca redactor (1970-1972) şi producător delegat la Studioul Cinematografic Bucureşti şi la Casa de Filme 1 (1970-1987). După stabilirea în Israel, în 1988, este bibliotecar la Tel Aviv şi redactor la ziarele de limba română „Viaţa noastră” şi „Ultima oră”. Debutează în …

Read More »

Ion Druţă

Ion Druţă (3 septembrie 1928, Horodişte, judeţul Soroca, Basarabia, azi raionul Donduşeni, Republica Moldova) – prozator, dramaturg şi eseist. Născut dintr-un tată zugrav de biserici, Pantelei, „plin de demnitate, arţăgos şi încăpăţânat”, şi dintr-o mamă, Ana, cu ascendenţă ucraineană, femeie de o „bunătate creştinească”, Druţă urmează cursuri de tractorişti (1945), o şcoală silvică (1946) şi, după terminarea serviciului militar, cursurile literare superioare de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1956-1957). A fost secretar al sovietului sătesc Ghica Vodă în perioada grea a deportărilor şi colectivizării. Stabilindu-se, în 1969, la Moscova, scriind în limbile română şi rusă şi …

Read More »

Marian Drumur

Marian Drumur (pseudonimul literar al lui Marian Ştefan Pavelescu) (6 august 1943, Cernăuţi, Bucovina) – prozator. Este fiul Aspaziei Pavelescu (născută Coşara), cântăreaţă de operă, şi al poetului George Drumur. După absolvirea, la Timişoara, a liceului (1957-1961) şi a Facultăţii de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic (1962-1967), este inginer în Timişoara şi Piteşti (1968-1971), cercetător ştiinţific la Institutul Politehnic „Traian Vuia” din Timişoara (1971-1976) şi tot aici, profesor de specialitate la Grupul Şcolar Industrial pentru Transporturi Auto. Debutează cu proză în „Orizont” (1966) şi editorial cu volumul Omul dublu (1980), în care douăzeci şi patru de povestiri dovedesc disponibilitatea constantă …

Read More »

Paul Drumaru

Paul Drumaru (pseudonimul literar al lui Paul-Toma Deutsch) (5 decembrie 1938, Alba Iulia) – prozator, poet, eseist şi traducător. Este fiul Magdalenei (născută Rosner) şi al lui Francisc Deutsch, comerciant. După studiile primare şi liceale făcute la Alba Iulia şi Oradea, lucrează ca ataşamentist la Hunedoara, contabil şi bibliotecar la Biblioteca Regională Oradea, frezor, scriitor de vagoane, pentru ca în 1958 să devină student la Institutul „Maxim Gorki” din Bucureşti, de unde, în acelaşi an, este exmatriculat. Va absolvi în cele din urmă Facultatea de Filologie, secţia limba şi literatura română, din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (1966). …

Read More »

Sidonia Drăguşanu

Sidonia Drăguşanu (4 august 1908, Bucureşti – 3 mai 1971, Bucureşti) – prozatoare, traducătoare şi autoare dramatică. Este fiica Matildei şi a lui Leon Drăguşeanu. A urmat şcoala primară şi apoi Institutul Francez „Choisy-Mangâru” la Bucureşti (1919-1932). Debutează în revista „Reporter” (1933) şi va colabora, până spre sfârşitul vieţii, la un număr relativ mare de periodice, cu proză, teatru, reportaje, foiletoane, tablete sau comentarii pe teme diferite, prioritate având dialogul cu cititorii tineri. Semnează cu numele întreg, dar şi cu pseudonimele Dona Si, Donna Sy, Junona, Sid. D., Luiza, Sid, Catrinel, în „Dimineaţa copiilor”, „Adevărul”, „Almanahul şcolarilor”, „Femeia şi căminul”, …

Read More »

Ioan C. Drăgescu

Ioan (Ioachim) C. Drăgescu (8 septembrie 1844, Blăjel, judeţul Sibiu – 21 aprilie 1915, Bucureşti) – prozator şi autor de versuri. Cu gimnaziul şi liceul făcute la Blaj, înscris un timp la Facultatea de Drept din Pesta, urmând apoi medicina la Viena, Drăgescu îşi desăvârşeşte studiile în Italia şi îşi ia, în 1872, doctoratul în medicină. A fost medic în Craiova, medic primar de judeţ la Tulcea şi Constanţa, medic şef al districtului Dolj. În timpul războiului din 1877, a plecat pe front. Preocupat de educaţia sanitară a populaţiei, Drăgescu publică mai multe cărţi în domeniu. Activitatea lui literară, restrânsă, …

Read More »

Ioana Drăgan

Ioana Drăgan (10 august 1969, Bucureşti) – prozatoare, eseistă şi traducătoare. Este fiica actriţei Ioana Drăgan şi a regizorului de film Mircea Drăgan. A absolvit Liceul de filologie-istorie „Zoia Kosmodemianskaia” (1987) şi este licenţiată a Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti (1993). Şi-a luat doctoratul în filologie cu teza Romanul popular în România în secolul al XIX-lea (2001). A lucrat ca bibliotecară la Academia de Teatru şi Film (1988-1991), redactor la revista „Moftul român” (1991-1993), profesoară de limba şi literatura franceză la Şcoala Centrală din Bucureşti (1993-1995); din 1995, este redactor la Televiziunea Română, realizând diverse programe literare şi …

Read More »

Gheorghe Drăgan

Gheorghe Drăgan (9 aprilie 1943, Viişoara, judeţul Bacău) – poet, prozator şi eseist. Este fiul Elenei (născută Stoian) şi al lui Neculai Drăgan, ţărani, şi frate cu Mihai Drăgan. Între anii 1958 şi 1961, este elev al Liceului „Oituz” din Târgu Ocna, urmând apoi cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (1961-1966). După ce obţine licenţa în limba şi literatura română, intră în redacţiile revistelor „Iaşul literar” şi „Convorbiri literare” (1966-1969). Între 1970 şi 1990, este lector la Editura Junimea din Iaşi. Câţiva ani (1990-1992) va fi redactor la Studioul Radio Iaşi. În 1992 şi 1993 …

Read More »

Gabriel Drăgan

Gabriel Drăgan (8 iunie 1904, Nicoreşti, judeţul Galaţi – 11 februarie 1981, Nicoreşti) – prozator. Este fiul Soltanei (descendentă a unui neam de răzeşi) şi al lui Panaite Drăgan (mort pe front, în 1917). A urmat şcoala primară în satul natal şi liceul în Focşani şi în Piatra Neamţ. Absolvind magna cum laude Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1929), a fost, mai întâi, profesor suplinitor în Diciosânmărtin, Dumbrăveni şi Aiud, fiind apoi funcţionar în Ministerul de Externe, condus de Nicolae Titulescu. În 1923, debuta cu versuri în ziarul „Reformatorul” din Piatra Neamţ; aici este redactor la …

Read More »