Tag Archives: Primul război mondial

Bătăliile de la Ypres (12 octombrie – 11 noiembrie 1914 / 22 aprilie – 25 mai 1915 / 31 iulie – 6 noiembrie 1917)

Bătăliile de la Ypres reprezintă trei bătălii soldate cu pierderi grele în vestul Flandrei. În prima bătălie (12 octombrie – 11 noiembrie 1914) germanii au fost opriţi din marşul către mare, dar forţele aliate au fost înconjurate din trei părţi, în cea de-a doua bătălie (22 aprilie – 25 mai 1915), nemţii au folosit pentru prima dată în istorie arma chimică sub forma unui gaz toxic. În cea de-a treia şi cea mai lungă bătălie (31 iulie – 6 noiembrie 1917), aşa-numita Bătălie de la Passchendaele, englezii au repurtat un prim succes, străpungând flancul stâng al liniilor germane. Ploile de …

Read More »

Bătălia din Iutlanda (31 mai – 1 iunie 1916)

Bătălia din Iutlanda (31 mai – 1 iunie 1916) este singura mare confruntare dintre flota britanică şi cea germană din Primul Război Mondial, desfăşurată pe Skagerrak, un braţ al Mării Nordului mărginit de coastele Iutlandei (Danemarca). Bătălia a avut un final neclar şi ambele tabere au susţinut că au câştigat. Germanii au distrus şi au avariat mai multe nave şi au făcut mai multe victime umane, însă britanicii au păstrat controlul asupra Mării Nordului. Tactica amiralului John R. Jellicoe a fost criticată la acea vreme, dar victoria sa strategică a anihilat acţiunile flotei germane până la sfârşitul războiului.

Read More »

Bătălia de pe Somme (1 iulie – 13 noiembrie 1916)

Bătălia de pe Somme (1 iulie – 13 noiembrie 1916) este o ofensivă aliată din Primul Război Mondial. Forţele britanice şi franceze au lansat un atac frontal împotriva armatei germane fortificate în tranşee, la nord de râul Somme din Franţa. Bombardamentul artileriei, care a durat o săptămână, a fost urmat de asaltul infanteriei britanice asupra poziţiilor germane încă nestrăpunse. S-au înregistrat aproximativ 60.000 de victime în rândul britanicilor (dintre care 20.000 de morţi) în prima zi a atacului. Ofensiva a degenerat treptat într-un război de uzură, îngreunat de ploile torenţiale din octombrie, care au transformat câmpul de luptă într-o mlaştină …

Read More »

Bătălia de la Tannenberg (26-30 august 1914)

Bătălia de la Tannenberg (26-30 august 1914) este o bătălie în Primul Război Mondial între Germania şi Rusia în nord-estul Poloniei moderne. Două armate ruseşti au invadat Prusia de Est germană, dar au fost despărţite. Forţele germane sub conducerea lui Paul von Hindenburg au atacat una dintre cele două armate izolate şi au forţat-o să se retragă, cauzând ruşilor peste 30.000 de victime şi luând prizonieri peste 90.000 de oameni. Germanii au avut aproximativ 13.000 de morţi. Bătălia a fost dezastruoasă pentru armata rusă, dar a forţat Germania să retragă o parte din efectivele destinate atacului împotriva Franţei.

Read More »

Bătălia de la Caporetto (24 octombrie 1917)

Bătălia de la Caporetto (24 octombrie 1917) este o înfrângere de proporţii suferită de Italia în timpul Primului Război Mondial, când trupele italiene s-au retras din faţa ofensivei austro-germane, lângă Trieste, pe frontul Isonzo. Mai mult de 600.000 de militari italieni s-au predat sau au dezertat. Franţa şi Anglia, aliaţii Italiei, au trimis întăriri şi ulterior au înfiinţat Consiliul suprem de război, cu scopul de a spori puterea aliaţilor.

Read More »

Ofensiva din Transilvania (august-septembrie 1916)

Proiectul de operaţiune în vederea unui război contra Puterilor Centrale şi a Bulgariei. România aliată cu Quadrupla înţelegere, cunoscut sub forma Ipoteza „Z”, detalia concepţia politico-strategică a statului român în vederea intrării în război. Pus de acord cu aliaţii, planul de campanie reflecta situaţia geostrategică a României, prinsă între cele două mari coaliţii de forţe. Documentul stipula că armata va duce acţiuni pe două fronturi, în Transilvania şi în Dobrogea, ceea ce crea din start un mare handicap. Pe frontul transilvan, cel principal, determinat de obiectivul politic, au fost dislocate trei din cele patru armate create la mobilizare – de Nord, …

Read More »

Bătălia trecătorilor (septembrie-noiembrie 1916)

După victoria de la Sibiu, comandamentul Puterilor Centrale a declanşat contraofensiva împotriva Armatei 2 române, care s-a retras, recurgând la rezistenţe pe aliniamente succesive, pe vechea frontieră. Acest fapt a impus ca şi Armata de Nord să renunţe la teritoriul eliberat, astfel că ambele armate se găseau, la sfârşitul lunii septembrie 1916, pe linia de plecare la ofensivă în august 1916. În aceste condiţii, comandamentul Puterilor Centrale şi-a propus nimicirea din mişcare a trupelor române, pentru a nu a le acorda timp organizării unei apărări puternice în munţi. La 25 septembrie / 8 octombrie 1916, comandamentul suprem german, de comun …

Read More »

Bătălia de pe Tisa (20 iulie – 4 august 1919)

Relaţiile româno-ungare au cunoscut, în primăvara anului 1919, momente de tensiune maximă, ca urmare a refuzului autorităţilor comuniste de la Budapesta, ce au preluat puterea la 8/21 martie, de a recunoaşte unirea Transilvaniei cu România şi de a se conforma deciziilor marilor puteri ale Antantei. La sfârşitul lunii februarie 1919, acestea au decis ca, până la fixarea graniţei româno-ungare de către Conferinţa de pace de la Paris, să se creeze o zonă neutră pe aliniamentul Satu Mare – Carei – Oradea – Salonta – Arad, ce urma să fie ocupată de trupele aliate (franceze). Trupele ungare au refuzat să pună …

Read More »

Bătălia de pe Neajlov-Argeş („Bătălia Bucureştilor”) (16/29 noiembrie – 20 noiembrie / 3 decembrie 1916)

Confruntarea din Câmpia Română, jalonată de râurile Argeş şi Neajlov şi cunoscută în istoriografie sub sintagma „Bătălia Bucureştilor”, încheie campania armatei române din anul 1916, începută la jumătatea lunii august acelaşi an, în condiţiile unui entuziasm general al opiniei publice, generat de intrarea în război. Ea a fost organizată pe fondul situaţiei foarte dificile a armatei române, confruntată cu o ofensivă generalizată a forţelor germane, austro-ungare, bulgare şi otomane. Grupul condus de generalul Viktor Kuhne a reuşit, la începutul lunii noiembrie 1916, să străpungă apărarea forţelor române în trecătoarea Jiului, să ocupe întreaga Oltenie şi să forţeze Oltul. Tododată, Grupul, …

Read More »

Bătălia de la Turtucaia (18/31 august – 24 august / 6 septembrie 1916)

Bătălia de la Turtucaia este prima mare confruntare de pe segmentul sudic al frontului românesc, după intrarea României în Primul Război Mondial (15/28 august 1916). Localitatea Turtucaia, de pe malul drept al Dunării, aflată în dreptul Olteniţei, a intrat în componenţa statului român prin Tratatul de pace de la Bucureşti (28 iulie / 10 august 1913), care punea capăt celui de-al Doilea Război Balcanic. Turtucaia avea un rol strategic semnificativ, fiind punctul de legătură între Silistra şi Rusciuc, două poziţii care au jucat un rol foarte important în războiele ruso (austriece) – otomane din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea. …

Read More »