Tag Archives: Povestiri

În mijlocul lupilor, de Vasile Voiculescu (comentariu literar, rezumat literar)

Vasile Voiculescu creează o proză fantastică în care personaje imaginare supun fiarele sălbatice prin tăria magiei, autorul având intenţia de a inocula individului contemporan forţa de pe vremea când omul nu avea arme, fiind numai păstrătorul unei ancestrale familiarităţi cu natura şi lumea animală. Voiculescu deplânge „coada acestui veac, în care puterea omului s-a strămutat în fier şi în oţel, magia lui istovindu-se datorită lipsei de activitate în duh”. Simbolurile mitologice constituie esenţa povestirilor fantastice, în care personaje arhetipale din lumea „satului magic” participă la întâmplări fabuloase. Creaţia În mijlocul lupilor, de Vasile Voiculescu, scrisă în 1947, dar publicată postum, …

Read More »

Hanu Ancuţei, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar, rezumat literar)

Hanu Ancuţei, operă de maturitate, a apărut în 1928, este, poate, cea mai strălucită creaţie lirico-epică a lui Mihail Sadoveanu. Volumul conţine nouă povestiri, relatate într-un singur loc, la Hanul Ancuţei, de către ţăranii moldoveni ce poposeau aici pentru odihnă şi petrecere, fiind ei înşişi participanţi direct sau martori ai evenimentelor narate. Întâmplările au loc în vreme veche, în timp mitic românesc, se pot petrece oricând în spaţiul spiritualităţii şi al credinţelor ancestrale şi nu numai într-o anumită epocă socială. Povestirile au o structură epico-lirică, ilustrând participarea afectivă a povestitorilor la întâmplările relatate, iar locul de desfăşurare a acţiunii este …

Read More »

Pescarul Amin, de Vasile Voiculescu (comentariu literar, rezumat literar)

Pescarul Amin, de Vasile Voiculescu, este o povestire scrisă în 1958 şi a cărei primă ediţie a fost publicată postum în volumul intitulat Capul de zimbru (1966). Incipitul Incipitul povestirii îl constituie imaginea impresionantă a revărsării Dunării, într-o primăvară când dezgheţul provoacă năruirea fluviului din matcă, ale cărui „ape furioase nu-l mai încăpeau”, sugerând viziunea haosului originar. Odată cu năvălirea puhoaielor, „duiumuri de peşti, de toate soiurile, de toate mărimile, de la somnii şi crapii cât viţeii, la fâţişoarele cât gângăniile”, sunt izbiţi de valurile furioase care inundă bălţile, lacurile, ghiolurile şi gârlele Deltei. Din cauza revărsării Dunării, pescuitul devine …

Read More »

Negustor lipscan, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar, rezumat literar)

Hanu-Ancuţei (1928) face parte din opera de maturitate a lui Mihail Sadoveanu şi este, poate, cea mai strălucită creaţie lirico-epică a prozatorului. Volumul conţine nouă povestiri, relatate într-un spaţiu ocrotitor, la hanul Ancuţei, de către ţăranii moldoveni ce poposeau aici pentru odihnă şi petrecere, fiind ei înşişi participanţi direct sau martori ai evenimentelor narate. Întâmplările povestite au loc în vreme veche, în timp mitic românesc, se pot petrece oricând în spaţiul spiritualităţii şi al credinţelor ancestrale şi nu numai într-o anumită epocă socială. Negustor lipscan, a şaptea istorisire din volumul Hanu-Ancuţei, este o povestire în ramă, deoarece face parte din …

Read More »

Moara lui Călifar, de Gala Galaction (comentariu literar, rezumat literar)

Gala Galaction, pe numele adevărat Grigore Pişculescu, a fost preot şi poate tocmai de aceea întreaga sa operă promovează spiritul iubirii de oameni, filantropiei şi toleranţei. Povestirile sale ies, adesea, din lumea reală şi alunecă discret într-o atmosferă de vis şi legendă, conturând un fantastic ce combină simbolurile mitologice cu întâmplări realiste. Povestirea Moara lui Călifar, publicată în 1903, este prima proză remarcabilă a lui Gala Galaction şi are ca temă pactul omului cu diavolul, un celebru mit universal, realizat ca o admirabilă istorisire romantică. Semnul participării la un epos misterios este cuprins în incipit, care explică o semnificaţie a …

Read More »

Lostriţa, de Vasile Voiculescu (comentariu literar, rezumat literar)

Povestirea Lostriţa, de Vasile Voiculescu, face parte din volumul Iubire magică, apărut postum (1970), aşadar se încadrează în proza contemporană. Este o povestire fantastică, deoarece îmbină planul real cu cel fabulos şi este o povestire în ramă, întrucât întreaga acţiune se subordonează legendei despre tânărul Aliman şi lostriţa fermecată, pe care pescarii de pe malul Bistriţei o povestesc de generaţii, îmbogăţind-o an de an cu noi „adausuri şi scornituri”, după închipuirile oamenilor ce erau mereu avizi de „întâmplări de dincolo de fire”. Naratorul omniscient şi naraţiunea la persoana a III-a definesc perspectiva narativă a povestirii. Timpul narativ este cronologic, situându-se …

Read More »