Tag Archives: Politică

Politica externă a lui Palmerston

Anglia a făcut totdeauna numai în silă o politică gen Metternich şi opinia publică l-a aprobat pe Canning când a îmbinat apărarea naţiunilor oprimate cu interesele britanice După Canning, marele ministru al afacerilor externe a fost, vreme de 20 de ani, lordul Palmerston. Acesta nu era un whig, dar susţinuse reforma electorală, din care pricină se învrăjbise cu partidul tory. Palmerston aducea în problemele de politică externă abilitate, bună dispoziţie, o idee foarte precisă a obligaţiilor Angliei faţă de celelalte ţări şi o tenacitate pentru care compatrioţii săi îl îndrăgeau. Din 1815 nici o primejdie reală nu mai ameninţa Marea …

Read More »

Istoria politică a geto-dacilor în secolele I î.Hr. şi I d.Hr.

Istoria politică a geto-dacilor în cele două secole ce premerg cuceririi Daciei e strâns legată de înaintarea puterii romane în Peninsula Balcanică şi în Pannonia. Datorită acestui fapt, aproape toate ştirile despre ei ne sunt transmise de istoricii şi scriitorii Romei, fie de limbă greacă, fie de limbă latină. Prea puţine informaţii ne vin din izvoare epigrafice, numismatice sau arheologice. Pătrunderea Romei în Peninsula Balcanică începută pe la sfârşitul secolului III î.Hr. şi cucerirea succesivă a peninsulei în cursul veacurilor II şi I transformă cursul de jos al Dunării în o graniţă firească între romani şi daco-geţi. De fapt, Dunărea …

Read More »

Cristalizarea relaţiilor şi apariţia primelor formaţiuni politice pe teritoriul României în secolul al X-lea şi la începutul secolului al XI-lea

Începuturile feudalismului pe teritoriul României prezintă o mare complexitate, datorită coexistenţei şi împletirii mai multor elemente, dintre care unele sunt moşteniri ale perioadei precedente, iar altele, vlăstare ale orânduirii sociale ce prindea contururi tot mai vizibile. Ca toate perioadele de formare a unor noi relaţii sociale, tot astfel şi această perioadă de cristalizare a feudalismului cuprinde aspecte variate şi disparate. Aceasta se datorează nu numai faptului că relaţiile noi nu sunt încă pe deplin cristalizate, dar şi împrejurării că această perioadă – secolul al X-lea şi începutul secolului al XI-lea – este pe cât de complexă, pe atât de frământată. …

Read More »

Ideologiile naţionale şi acţiunea politică în secolul al XIX-lea

Naţionalism Ordinea europeană conservatoristă stabilită de Congresul de la Viena s-a bazat pe principiile legitimităţii dinastice şi ale echilibrului european. Abia reinstaurată, această ordine vegheată de Sfânta Alianţă a fost contestată de aspiraţiile liberale dar mai ales naţionale ale popoarelor. Naţionalismul secolului al XIX-lea a avut două surse principale. Una a fost revoluţia franceză, care a consacrat dreptul popoarelor de a-şi hotărî singure soarta. Cealaltă s-a inspirat din întoarcerea la tradiţii, conştiinţa naţională bazându-se în acest caz pe istorie, limbă şi religie. Susţinută în principal de romanticii germani, ea s-a manifestat mai ales în Europa Centrală, de Sud şi de …

Read More »

Politica şi diplomaţia în ţările române în secolele XVII-XVIII

Pe parcursul secolelor XVII-XVIII, istoria ţărilor române s-a derulat într-un context extern dominat de conflictul de interese dintre Imperiul otoman, pe de o parte, şi Imperiul habsburgic, Polonia şi mai târziu Rusia, pe de altă parte. Domnitorii români renunţă în această perioadă la confruntarea deschisă cu Poarta, acceptându-i pretenţiile şi înclinând tot mai mult să promoveze acţiuni diplomatice orientate către una sau alta din părţile aflate în conflict. Statutul politic al ţărilor române în prima jumătate a secolului al XVII-lea Instaurată în întreg spaţiul românesc, suzeranitatea otomană n-a afectat autonomia ţărilor române, care şi-au menţinut instituţiile interne, ca şi structura …

Read More »

Formaţiunile politice din Transilvania la începutul secolului al XI-lea

În Transilvania, voievodatele, slăbite vremelnic prin atacurile triburilor maghiare din prima jumătate a veacului al X-lea, nu numai că se refac după aceea, dar se dezvoltă atât ca întindere, cât şi ca putere politică şi economică. Potrivit izvoarelor narative din secolele XII-XIV, în primii ani ai secolului al XI-lea, Transilvania era o ţară foarte întinsă şi foarte bogată (Transilvanum regnum… latissimum et opulentissimum). Voievodatul Transilvaniei din această vreme continua instituţia voievodatului de la începutul secolului al X-lea, ajungând însă la o situaţie superioară atât din punct de vedere economic, cât şi politic. Conducătorul lui era un stăpânitor puternic, pe care …

Read More »

Politica internă a Principatelor Unite (1859-1861)

Deşi Alexandru Ioan Cuza a fost ales prin intervenţia maselor, lupta acestora a fost frânată de burghezie. După alegerea noului domn, s-au format în amândouă ţările guverne de coaliţie dintre reprezentanţii burgheziei şi moşierimii, expresii ale compromisului impus moşierimii la 24 ianuarie. După câteva luni au reapărut însă divergenţele, întrucât cele două clase continuau să existe ca clase deosebite, cu interese deosebite. Lupta pentru putere dintre burghezie şi fosta boierime nu se încheiase. În timp ce burghezia ţintea la o mai grabnică şi relativ mai adâncă înlăturare a relaţiilor feudale, moşierimea conservatoare urmărea ca schimbarea orânduirii să se facă lent …

Read More »

Politica externă a voievozilor români în secolele XV-XVI

În Evul Mediu, domnitorii din ţările române se bucurau de privilegiul de a coordona politica externă, uneori după consultări cu Sfatul Domnesc. Direcţia principală în politica externă a reprezentat-o lupta pentru menţinerea autonomiei şi a independenţei politice a ţărilor române, a statutului lor juridic deosebit în raport cu Marile Puteri, şi anume Ungaria, Imperiul Otoman, Polonia etc., apărarea teritoriului şi a hotarelor ţării. Semnificativă a fost pentru Evul Mediu insistenţa cu care toţi voievozii şi-au afirmat dorinţa de a apăra frontierele istorice ale ţării, refuzul de a accepta o pierdere teritorială, anexiunile sau încălcările de hotare. Deşi Ungaria şi Polonia …

Read More »

Situaţia politică în Transilvania în primii ani după dualism

După încheierea pactului dualist, dieta maghiară a votat legea XIIII, care a fost sancţionată la 26 noiembrie / 8 decembrie 1868. Prin această lege, Transilvania era încorporată cu totul la Ungaria prin desfiinţarea rămăşiţelor autonomiei ei. În felul acesta, moşierimea şi burghezia maghiară din Transilvania îşi consolidau dominaţia în viaţa economică şi politică a provinciei, în strânsă alianţă cu moşierimea şi burghezia din Ungaria. Menţinerea unei relative autonomii a Transilvaniei ar fi putut duce, din punct de vedere politic, la pierderea acestei preponderenţe. Faptul fusese dovedit de evenimentele din anii 1863-1864. Desfiinţându-se iobăgia şi privilegiile feudale, deschizându-se posibilitatea unei dezvoltări …

Read More »

Istoria politică a Daciei romane

Ştirile scriitorilor antici despre evenimentele istorice din Dacia romană şi din ţinuturile limitrofe sunt puţine, sporadice şi în general sumare. Numai arareori întâmplările din provincia de la periferia imperiului răzbat până la Roma. Un ecou şi-au găsit în operele istoricilor antici numai acele evenimente care afectau într-un fel oarecare interesele imperiului ori erau în legătură mai directă cu persoana împăraţilor şi a acelor din jurul lor. Documentele epigrafice şi descoperirile arheologice completează numai într-o oarecare măsură informaţiile scriitorilor antici. După terminarea războaielor de cucerire şi constituirea oficială a provinciei, în cei câţiva ani care au urmat, primul guvernator al Daciei …

Read More »