Tag Archives: Politică

Opozanţi şi disidenţi ai regimului comunist din România

După minirevoluţia culturală a lui Nicolae Ceauşescu (1971), tot mai mulţi oameni s-au implicat în mişcarea de protest contra regimului comunist. Mulţi scriitori, artişti, profesori universitari s-au exilat ori au fost expulzaţi, cei mai mulţi continuându-şi în exil protestul împotriva nerespectării drepturilor omului în România. Sistemul represiv reinstaurat în anii ’70 a făcut ca disidenţii şi opozanţii regimului comunist rămaşi în ţară să fie mult mai puţin numeroşi şi mult mai izolaţi în România decât în celelalte ţări ale blocului comunist. Protestul lor a fost repede înăbuşit, ei înşişi fiind cel mai adesea închişi sau hărţuiţi de Securitate. Pe de …

Read More »

Condiţiile social-economice şi politice în România între 1864 şi 1878

Prin emanciparea ţăranilor de servituţile feudale, prin deposedarea parţială – uneori totală – a unui însemnat număr de ţărani de pământul la care avuseseră dreptul în condiţiile feudalismului, prin desfiinţarea servituţilor feudale şi trecerea sub regimul juridic burghez a marii proprietăţi funciare şi prin acumularea primitivă a unor însemnate sume de bani în mâinile moşierilor, reforma agrară din 1864 a constituit un moment extrem de important pentru dezvoltarea capitalismului în România, capitalismul devenind modul de producţie dominant în economia României. Dezvoltarea procesului de constituire a unei pieţe interne unice, înlesnită de unirea vamală din 1848 şi întărită de unirea politică …

Read More »

Formaţiunile politice din Transilvania în secolul al X-lea

Dezvoltarea forţelor de producţie la nivelul înfăţişat mai sus a determinat apariţia claselor sociale cu interese antagonice de tip feudal incipient, pe întreg teritoriul ţării, care se vor dezvolta şi se vor constitui, treptat, în clase ale societăţii feudale. De aceea şi suprastructura statală, constatată pe teritoriul României, are un caracter corespunzător, de formaţiuni politice feudale incipiente. Anonymus, notarul regelui Bela al III-lea, ne-a transmis informaţii interesante cu privire la situaţia politică a Transilvaniei în prima jumătate a veacului al X-lea. Este adevărat că Anonymus îşi scrie lucrarea sa Faptele ungurilor (Gesta Hungarorum) pe la sfârşitul secolului al XII-lea, dar …

Read More »

Dominaţia ideologică şi represiunea politică după cel de-a doilea război mondial

URSS – ţara comunistă model de la Stalin la Hrusciov   În 1945, URSS era o ţară în ruine, cu circa 20 de milioane de morţi, cu economia dezorganizată şi cu oraşele distruse. Războiul conferise însă regimului sovietic condus de Iosif Stalin un prestigiu imens. Ţara sa cucerise încă 900.000 kmp şi, în plus, nu mai era izolată. Europa de Est a devenit, datorită Armatei Roşii, o zonă de influenţă sovietică. La începutul anilor ’50, graţie redresării economice, URSS a devenit a doua mare putere economică mondială după Statele Unite. Nivelul de viaţă al cetăţenilor sovietici a rămas însă net …

Read More »

Situaţia politică a Moldovei între anii 1546-1572

Situaţia internaţională din a doua jumătate a veacului al XVI-lea nu a favorizat, până în ultimul său deceniu, încercările poporului român de scuturare a apăsătoarei stăpâniri otomane. Suveranii statelor vecine, Polonia şi Imperiul habsburgic, având de făcut faţă propriilor lor greutăţi interne sau căutând să lărgească teritoriile de sub stăpânirea lor, nu au dat sprijinul necesar ţărilor române în năzuinţele lor de eliberare de sub turci. Atunci când au răspuns unor chemări venite din partea acestora, n-au făcut-o pentru a le ajuta să-şi câştige independenţa politică, ci pentru a înlocui pe turci prin propria lor stăpânire. În această direcţie se …

Read More »

Luptele politice româneşti din 1790-1792

Importanţa luptei politice româneşti Lupta politică românească din anii 1790-1792 se dă la nivelul raporturilor social-economice şi politice ale Transilvaniei din acest timp. Şi se dă, fireşte, la nivelul păturii de sus, al intelectualităţii poporului român care o poartă şi ai cărei exponenţi îi formulează programul. Această pătură e amestecată încă, nedefinită, nediferenţiată îndeajuns pentru a putea constitui o „clasă”. În ea se amestecă elemente „nobiliare” şi „burgheze”. După cum şi în programul său de luptă se îmbină aspiraţii „feudale” şi „burghezo-democratice”, elemente calitative şi cantitative, tradiţionale şi progresiste. Ea nu poate fi socotită încă „burghezie”. Cu atât mai puţin …

Read More »

Organizarea social-politică a Moldovei şi Ţării Româneşti în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, în Ţara Românească şi în Moldova se produce o schimbare a sistemului de exploatare a domeniului feudal. Domeniul boieresc şi mănăstiresc, destinat mai înainte să producă mai ales în vederea consumului local, produce într-o mai mare măsură grâne şi alte bunuri pentru vânzarea pe piaţa internă şi externă. Acest fenomen economic se accentuează în secolul al XVII-lea, influenţând întreaga viaţă socială şi politică a ţării. Mijloacele de care s-au servit boierii pentru a-şi procura cereale pentru piaţă au fost extinderea marelui domeniu în dauna proprietăţii libere ţărăneşti şi creşterea rezervei feudale şi, …

Read More »

Situaţia economică, socială şi politică din Moldova şi Ţara Românească în ajunul Revoluţiei de la 1848

Dezvoltarea forţelor de producţie în Ţara Românească şi în Moldova în perioada premergătoare anului 1848 se lovea tot mai puternic de dominaţia relaţiilor feudale care încătuşau întregul progres. Pe plan social, contradicţia dintre forţele de producţie mai înaintate şi relaţiile de producţie perimate se manifesta prin lupta crescândă dintre tânăra burghezie în dezvoltare şi feudali, ca şi prin ascuţirea deosebită a contradicţiei dintre ţăranii dependenţi şi feudali. Descătuşarea forţelor de producţie şi deschiderea largă a drumului pentru producţia capitalistă, care luase naştere în sânul feudalismului aflat în descompunere, impuneau înlăturarea orânduirii feudale. Orânduirea feudală era însă apărată de beneficiara ei …

Read More »

Ideologiile şi practicile politice în România

După 1918 viaţa politică românească a cunoscut o accentuată dezvoltare democratică fundamentată pe introducerea votului universal în 1918 şi pe adoptarea în 1923 a noii Constituţii. În articolul 5 erau prevăzute drepturile şi libertăţile cetăţeneşti specifice unui stat democratic, Constituţia din 1923 la articolul 33: „Toate puterile statului emană de la naţiune, care nu le poate exercita decât numai prin delegaţiune şi după principiile şi regulile aşezate de Constituţiunea de faţă”. Ea avea la bază principiul separării puterilor în stat: puterea legislativă, puterea executivă şi puterea judecătorească. Prevederile Constituţiei din 1923 au constituit baza democraţiei româneşti interbelice, dar funcţionarea mecanismului …

Read More »

Situaţia social-politică în regiunea dintre Carpaţi şi Dunăre la mijlocul secolului al XIII-lea

Pentru preîntâmpinarea unei noi invazii tătăreşti şi fiindcă banul Severinului se dovedise incapabil să apere hotarele Ungariei în aceste părţi, regele Bela al IV-lea intenţiona să aşeze la vadurile Dunării pe cavalerii ospitalieri sau ioaniţi. Potrivit înţelegerii din 2 iunie 1247, încheiate între regele Ungariei şi Rembald, preceptorul ordinului ioaniţilor, în schimbul ajutorului dat pentru apărarea regatului şi a catolicizării populaţiei din regiunile respective, ioaniţilor li se dăruieşte ţara Severinului (terra de Zeurino), împreună cu cnezatele lui Ioan şi Farcaş (cum kenezatibus Ioannis et Farcasii) până la râul Olt, afară de ţara voievodului Litovoi (terra kenezatus Lytuoy woiavode), care este …

Read More »