Tag Archives: Politică

Junimea, grupare (societate) literar-culturală şi politică

Forme de manifestare (1) Întruniri săptămânale (2) „Prelecţiuni” populare (3) Iniţiative instituţionale (4) Publicaţii periodice (5) Burse pentru studii în străinătate (6) Manifestări publice comemorative (1) Încep în toamna anului 1863. Au loc în casele membrilor fondatori cei mai cunoscuţi: Petre P. Carp, Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile V. Pogor şi Theodor G. Rosetti, care propune denumirea societăţii. Reprezintă dezbateri de înaltă ţinută intelectuală, pe teme de cultură: estetică, filologie clasică, istorie, arheologie. Prezentarea propriilor creaţii şi traduceri este asociată criticii junimiste, care constă în: examinarea severă a literaturii vremii, respectarea principiilor artistice precise, refuzul oricăror imixtiuni cotidiene (mondene, politice) în actul de creaţie. Procedee folosite: ironia, …

Read More »

Procesul european de integrare politică

Integrarea politică sau cum funcţionează Europa Dacă integrarea economică a fost un veritabil succes, integrarea politică se dovedeşte a fi mult mai dificilă. După 1945, statul-naţiune a fost supus concurenţei aspiraţiilor supranaţionale. Regula non-ingerinţei în afacerile interne ale unui stat, formulată de ONU, tinde în prezent să fie supusă unor excepţii. Deja este invocată problema intervenţiei militare pentru a împiedica violări grave ale drepturilor omului. În Europa, statul-naţiune este pus în discuţie de către construcţia politică europeană. În 1958, la Strasbourg a luat fiinţă Parlamentul European. Iniţial, membrii acestuia se alegeau prin vot universal indirect, dar după 1976 s-a decis …

Read More »

Partida naţională

Partida naţională a fost gruparea boierilor din jurul colonelului Ion Câmpineanu, care, între 1835 şi 1838, s-a opus articolului adiţional care ştirbea autonomia legislativă a Ţării Româneşti. Dar programul lor s-a dovedit în cele din urmă a fi mult mai radical: ei au elaborat un proiect de constituţie democratică şi au uneltit pentru înlăturarea domnitorului şi pentru abolirea protectoratului Rusiei. În acest scop, membrii partidei naţionale au căutat sprijin la cancelariile apusene, dar acţiunile lor au fost zădărnicite iar ei au fost întemniţaţi. Din rândurile lor se vor recruta conducătorii Revoluţiei de la 1848.

Read More »

Modelul politic liberal

Monarhia parlamentară Partizanii liberalismului au găsit în monarhia parlamentară engleză şi ulterior în democraţia republicană franceză două variante ale modelului politic liberal la care şi-au raportat gândirea şi acţiunea politică în tot secolul al XIX-lea şi chiar mai târziu. Născut în Anglia, modelul politic liberal a luat forma monarhiei parlamentare, edificată aproape în întregime în secolul al XVIII-lea. Regimul parlamentar, întemeiat pe Habeas Corpus Act şi pe Declaraţia drepturilor, respecta libertăţile cetăţenilor, echilibra puterea suveranului cu drepturile Parlamentului, limitând arbitrariul puterii regale prin reglementarea strictă a prerogativelor sale. Regele rămânea şef al bisericii, al armatei, al justiţiei şi al diplomaţiei, …

Read More »

Cele din urmă lupte politice ale partidei naţionale şi produsele ei literare

Radu Mihnea şi Ştefan Tomşa, uneltele oarbe ale turcilor, purtară numai în taină o politică proprie. Astfel cel dintâi privea cu ochi buni vecinătatea lui Gavril; trebui, cu toate acestea, să contribuie personal, împreună cu tovarăşul său de suferinţe Tomşa, la izgonirea lui şi la moartea care-i urmă. Cu urmaşul acestui ultim Bathory, cu şiretul Gavril Bethlen (Bethlen Gabor), vrednicul imitator al lui Bocskay, amândoi domnii se legară printr-un jurământ de înfrăţire în timpul acestei campanii. În curând însă Radu şi acest al doilea Gavril se potriviră în dorinţa de a scăpa de moldoveanul setos de sânge. Partida creştină a …

Read More »

Prefacerile politice din Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Apariţia unei noi boierimi A doua jumătate a veacului al XVI-lea este frământată de un lung şir de lupte ce au loc între apărătorii puterii centrale şi reprezentanţii reînvierii fărâmiţării feudale, între vechea boierime conservatoare şi o boierime nouă, interesată în întărirea puterii centrale, între diverse grupări de boieri, interesate în acapararea puterii politice în stat. După forţele aflate în luptă, după mijloacele pe care le-au folosit ele şi după scopul urmărit, se pot distinge două faze: cea dintâi – cuprinzând aproximativ deceniile al cincilea şi al şaselea – se caracterizează prin reacţiunea marii boierimi împotriva domniei, prin lupta pe …

Read More »

Represiunea politică în regimurile totalitare interbelice

Mecanismul terorii Statele totalitare de tip comunist ori fascist s-au remarcat prin cele mai mari crime din istoria umanităţii. Statul totalitar este stăpânul tuturor, iar partidul unic este stăpânul statului. În afara conducătorului suprem, secretar general sau Fuhrer, nimeni nu are dreptul de a critica instituţiile statului şi politica partidului unic. Cu cât partidul unic este mai puternic, cu atât individul este mai lipsit de apărare şi mai neînsemnat. Metoda de guvernare totalitară este teroarea. Regimul totalitar a creat lagărul de concentrare, deoarece mijloacele clasice prin care statul practica constrângerea – închisorile – s-au dovedit ineficiente pentru scopurile sale. În …

Read More »

Curentele politice şi politicile culturale în Europa secolelor XIX-XX

Secolul al XIX-lea în Europa poate fi considerat un secol al revoluţiile Fie că au fost revoluţii sociale sau naţionale, industriale sau culturale ele au ca rezultat modernizarea statelor europene. În acelaşi timp, secolul al XIX-lea a fost secolul în care s-au cristalizat noi ideologii cu o contribuţie marcantă la schimbările majore pe care le cunoaşte Europa în secolul al XIX-lea, cu prelungire şi în secolul următor. Ideologiile semnificative ale secolului al XIX-lea au fost conservatorismul, liberalismul, socialismul, iar cele ale secolului al XX-lea fascismul şi comunismul. Fiecare dintre aceste ideologii au exercitat influenţe în plan cultural, dar şi invers: …

Read More »

Opţiuni politice în societatea românească în perioada interbelică

Criza economică abătută asupra României încă de la sfârşitul deceniului al treilea a fost şi începutul crizei democraţiei româneşti. De aceea se poate spune că principala problemă din viaţa politică românească în perioada interbelică a fost lupta dintre democraţie şi autoritarism. Încurajată de ascensiunea fascismului în Europa, mişcarea de extremă dreapta din ţară a devenit tot mai virulentă, înmulţindu-şi manifestările antisemite şi zgomotos naţionaliste şi apelând din ce în ce mai des la asasinate. Se adaugă la aceasta şi acţiunile regelui Carol al II-lea de slăbire a partidelor politice democratice în vederea instituirii unui regim autocratic, personal. Tradiţia democratică în …

Read More »

Practicile politice liberale în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea

Liberalismul îşi are originea în ideologia mişcărilor de emancipare socială şi naţională din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Aplicarea principiilor liberale privind modernizarea societăţii româneşti începe o dată cu domnia lui Alexandru Ioan Cuza, a cărei bază politică o constituiau liberalii moderaţi reprezentaţi de Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica şi Nicolae Kretzulescu. Adoptarea Constituţiei de la 1866 şi venirea principelui Carol pe tron marchează consolidarea şi relansarea procesului de modernizare a României. Liberalii vor fi în fruntea acestui proces, punând în practică principiile lor doctrinare. Guvernările liberale C.A. Kretzulescu (martie-august 1867) Ştefan Golescu (august 1867 – aprilie 1868) Nicolae Golescu …

Read More »