Tag Archives: Poezii

Scrisoarea III, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul epic, specia literară poem eroic Scrisoarea III, de Mihai Eminescu, a fost începută încă din anii 1872-1873 şi a avut mai multe variante de creaţie până la forma definitivă, care a fost publicată abia în mai 1881. Poemul este, aşadar, rodul unei îndelungi perioade de elaborare şi se înscrie în seria celor cinci Scrisori, care au ca temă condiţia omului de geniu în raport cu timpul şi societatea meschină, incapabilă să aprecieze valorile spirituale. Dacă în Scrisoarea I şi Scrisoarea II geniul este întruchipat de savant, respectiv de artist, în Scrisoarea III geniul este omul politic, …

Read More »

Testament, de Tudor Arghezi (comentariu literar, rezumat literar)

Tudor Arghezi, pe numele adevărat Ion N. Theodorescu, este un vârf al modernismului interbelic, prin temperamentul artistic de substanţă, prin forţa de expresie şi estetica novatoare, opera lui constituind nu numai o revoluţie literară formală, ci o izbitoare luptă a eului cu lumea, o pendulare „între păcat şi înălţare, între materie şi spirit”. (Pompiliu Constantinescu) Poezia Testament, situată în fruntea volumului de debut Cuvinte potrivite (1927), reflectă lirismul subiectiv şi constituie, poate, cea mai cunoscută şi elocventă artă poetică din lirica românească. Alte poezii programatice argheziene sunt Portret, Rugă deseară, Ia aminte, Flori de mucigai, Poetica etc. În spirit modern, …

Read More »

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, de Lucian Blaga (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii aşezată în deschiderea volumului de debut al lui Lucian Blaga, Poemele luminii (1919), se defineşte ca „ars poetica” modernă şi anticipează concepţia metafizică pe care o va detalia în lucrări filozofice 15 ani mai târziu. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este o meditaţie filozofică, având profunde „accente lirice, o confesiune elegiacă pe tema cunoaşterii, care poate fi paradisiacă, misterul fiind parţial redus cu ajutorul logicii, al intelectului, al raţiunii şi luciferică, ce potenţează misterul, îl revelează prin trăirile interioare, prin imaginaţie şi stare poetică. Aceste idei poetice le …

Read More »

Leoaică tânără, iubirea, de Nichita Stănescu (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia Leoaică tânără, iubirea face parte din volumul O viziune a sentimentelor din 1964, în care Nichita Stănescu, prin cuvântul poetic esenţial, vizualizează iubirea ca sentiment, ca stare extatică a eului poetic, reflectând lirismul subiectiv. Este considerată o capodoperă a liricii erotice româneşti, individualizându-se prin transparenţa imaginilor şi proiecţia cosmică, prin originalitatea metaforelor şi simetria compoziţiei. Imaginarul poetic Imaginarul poetic transfigurează realitatea concretă într-o viziune artistică specifică poetului Nichita Stănescu, a cărui interpretare implică transparenţa imaginilor şi proiecţia cosmică prin originalitatea metaforelor şi simetria compoziţiei, prin funcţia expresivă şi estetică a cuvântului şi sunetelor. Poet neomodernist, Nichita Stănescu a scris …

Read More »

Paşa Hassan, de George Coşbuc (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul epic, specia literară baladă cultă George Coşbuc, poet ardelean, a adus în peisajul literar posteminescian o poezie plină de vitalitate, caracterizată printr-o mare claritate a stilului. Volumele sale de versuri – Balade şi idile (1893), Fire de tort (1896), Ziarul unui pierde vară (1902) şi Cântece de vitejie (1904) – constituie cea mai importantă contribuţie transilvăneană de până atunci la dezvoltarea poeziei româneşti. Creaţia sa include opere literare ce pot fi grupate în poezia naturii, poezia iubirii, poezia marilor evenimente din viaţa satului, poezia năzuinţelor ţărănimii, poezia trecutului eroic şi poezia închinată Războiului pentru Independenţă din …

Read More »

Dan, căpitan de plai, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Vasile Alecsandri este una dintre cele mai mari personalităţi culturale ale perioadei paşoptiste, care a adus o contribuţie majoră la dezvoltarea literaturii române, atât prin talentul său de scriitor, cât şi prin varietatea tematicii abordate. A atras atenţia asupra valorii literaturii populare, publicând în 1852 prima culegere de folclor, a scris piese de teatru, nuvele romantice, pasteluri – pe care le-a impus ca specie în literatura română -, poezii şi legende istorice, în cadrul cărora un loc important îl ocupă Dumbrava roşie şi Dan, căpitan de plai. Poemul Dan, căpitan de plai, de Vasile Alecsandri, publicat în 1875 în revista …

Read More »

Luceafărul, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Dragostea lui Mihai Eminescu pentru folclorul naţional a fost profundă şi constantă, poetul simţindu-şi rădăcinile spirituale adânc înfipte în sufletul neamului românesc, după cum mărturisea el însuşi într-o însemnare făcută pe marginea unui manuscris: „Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor, cum soarbe soarele un nour de aur din marea de amar”. Eminescu a fost fascinat de creaţiile populare, culegând doine, legende şi basme care l-au inspirat şi i-au influenţat întreaga creaţie. Basmele culese au fost prelucrate şi versificate, uneori modificate atât în conţinut, cât şi în semnificaţii, adaptându-le universului său poetic. Din cartea folcloristului german Richard Kunisch, cuprinzând şi basme …

Read More »