Tag Archives: Poeţi

Marin Sorescu

Marin Sorescu (29 februarie 1936, Bulzeşti, judeţul Dolj – 8 decembrie 1996, Bucureşti) – poet, dramaturg, prozator, eseist şi traducător. S-a născut într-o familie de ţărani olteni: este fiul Nicolinei-Nicoliţa (născută Ionescu) şi al lui Ştefan Sorescu. Învaţă în satul natal, la Liceul „Fraţii Buzeşti” din Craiova (1947-1948), apoi în comuna Murgaşi şi la Şcoala Militară „Dimitrie Cantemir” din Predeal (1950-1954). În 1960 îşi ia licenţa la Facultatea de Filologie, Istorie şi Pedagogie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (mai intâi frecventase secţia limba şi literatura rusă, dar după anul III se transferă la cea de limba şi literatura …

Read More »

George Călinescu

George Călinescu (19 iunie 1899, Bucureşti – 12 martie 1965, Otopeni, judeţul Ilfov) – eseist, poet, prozator, dramaturg, critic şi istoric literar. Este fiu natural al Mariei Vişan şi al lui Tache Căpitănescu, funcţionar, adoptat de Constantin şi Maria Călinescu. Călinescu (al cărui nume la naştere era Gheorghe) face şcoala primară la Iaşi, la Şcoala „Carol I” (1906-1907) şi la Bucureşti, la „Cuibul cu barză” (1908-1910), iar gimnaziul şi liceul la „Dimitrie Cantemir”, apoi la „Gheorghe Lazăr” (1910-1916), iar o clasă în particular la Liceul Internat din Iaşi, trecându-şi bacalaureatul la Liceul „Mihai Viteazul” din Bucureşti (1917). Se înscrie în …

Read More »

Octavian Goga

Octavian Goga (20 martie 1881, Răşinari, judeţul Sibiu – 6 iunie 1938, Ciucea, judeţul Cluj) – poet, dramaturg, traducător, gazetar şi politician român de origine aromână. Este fiul Aureliei (născută Bratu), provenind dintr-o familie ce dăduse numeroase generaţii de preoţi şi ale cărei rădăcini se pot urmări până în secolul al XV-lea, şi al lui Iosif Goga, mai întâi învăţător, apoi preot în Răşinari (strămoşii paterni, de origine macedoneană, se stabiliseră în secolul al XVIII-lea în Crăciunelu de Sus). Mama poetului era nepoata preotului Ion Bratu, la care trăsese adolescentul Mihai Eminescu în periplul său ardelean. Ambii părinţi aveau unele …

Read More »

George Coşbuc

George Coşbuc (20 septembrie 1866, Hordou, azi George Coşbuc, judeţul Bistriţa-Năsăud – 9 mai 1918, Bucureşti) – poet şi traducător. Era al optulea din cei 12 copii ai Mariei şi ai lui Sebastian Coşbuc, preot. Crescut într-un climat al culturii folclorice şi al respectului pentru tradiţie, propriu familiei (cu numeroşi ascendenţi preoţi, dar cu strămoşi iobagi, fugiţi pe vremea lui Mihai Viteazul de pe moşia unui grof din Ilişua, pentru a se stabili în ţinutul liber al Năsăudului) şi satului, Coşbuc vine în contact nu numai cu folclorul – prin mama sa sau prin povestitorii Ion Goriţă ori Tănăsucă Mocodean, …

Read More »

Nicolae Iorga

Nicolae Iorga (5 iunie 1871, Botoşani – 27 noiembrie 1940, Strejnicu, judeţul Prahova) – politician, poet, dramaturg, traducător, memorialist, enciclopedist, documentarist, istoric şi critic literar. Vlăstar al unei familii cu veche tradiţie cărturărească, Iorga este primul din cei doi fii ai Zulniei Iorga (născută Arghiropol), descendentă din dragomani ai Porţii, traducătoare din literatura franceză, şi ai avocatului Nicu Iorga, o vreme subprefect de Botoşani. Se trage pe linie paternă din negustori, un strămoş al său, Iorga cupeţul, fiind atestat la Botoşani prin 1750, iar pe linie maternă imediată, din politicieni şi dregători. Printre înaintaşii din ambele ramuri se numără oameni …

Read More »

George Bacovia

George Bacovia (4 septembrie 1881, Bacău – 22 mai 1957, Bucureşti) – poet. Este al patrulea dintre cei opt copii ai Zoiţei (născută Langa) şi ai lui Dimitrie Vasiliu, comerciant. Prin tată, Bacovia se trăgea dintr-o veche familie boierească (Mustea), atestată pe vremea lui Ştefan cel Mare. Urmează primele patru clase gimnaziale la Şcoala Domnească din oraşul natal, apoi – începând din 1894 – este înscris la Gimnaziul „Principele Ferdinand”. Încheie studiile liceale în 1903, după ce trecuse prin Liceul Militar din Iaşi şi prin cel din Bacău. Are, printre profesori, pe Garabet Ibrăileanu (română, clasa a V-a), Dimitrie Nanu …

Read More »

Vasile Alecsandri

Vasile Alecsandri (14 iunie 1818, Bacău – 22 august 1890, Mirceşti, judeţul Bacău) – poet, prozator, dramaturg, folclorist, politician, ministru şi diplomat. Părinţii lui Alecsandri sunt medelnicerul Vasile Alecsandri şi Elena (născută Cozoni), fiica unui grec românizat. Om cu stare şi deschis la minte, părintele îi asigură, la fel ca şi celorlalţi copii (frumoasa Catinca, măritată cu paşoptistul C. Rolla, şi Iancu, viitorul locotenent-colonel şi literat), o creştere aleasă. Asemenea lui Mihail Kogălniceanu, Alecsandri învaţă mai întâi cu dascălul maramureşean Gherman Vida (1827-1828), trecând apoi la pensionul lui Victor Cuenim (1828). Plecat, pentru studii, la Paris (1834), îşi ia acolo, …

Read More »

Tudor Arghezi

Tudor Arghezi (21 mai 1880, Bucureşti – 14 iulie 1967, Bucureşti) – poet, prozator, nuvelist, eseist, romancier, povestitor şi gazetar. Este fiul lui Nicolae Theodorescu (iniţial Nicolae Tudor Cojocaru), cu obârşia în Cărbuneşti, judeţul Gorj, agricultor (arendaş la Martalogi şi Costeşti), funcţionar la banca din Piteşti. Identitatea mamei, cea impusă de actul de naştere dat publicităţii – în care Arghezi apare ca fiu legitim al lui Nae Theodorescu şi al Mariei Iliescu -, este contrazisă de mărturii ale corespondenţei şi ale operei, de memoriile celor apropiaţi; conform lor, Rosalia Arghesi, de naţionalitate germană, venită din ţinuturile Braşovului în Bucureşti, ca …

Read More »

Mihai Eminescu

Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850, Botoşani – 15 iunie 1889, Bucureşti) – poet, prozator, dramaturg, publicist şi gazetar. Este al şaptelea copil al Ralucăi (fiica stolnicului Vasile Iuraşcu şi a Paraschivei Donţu, originari din judeţul Hotin) şi al căminarului Gheorghe Eminovici. Eminovicii provin pe linie paternă din Transilvania. Bunicii poetului, Vasile (1780-1844) şi Ioana (1782-1844), se stabilesc în localitatea Călineşti, lângă Suceava. Gheorghe Eminovici, tatăl, făcuse studii la Suceava şi lucrează ca administrator de moşii în Moldova. Era un om relativ instruit, ştia puţin franţuzeşte, scria curgător nemţeşte (spun cei ce au consultat documentele familiei), vorbea ruteneşte, ruseşte, leşeşte şi …

Read More »