Tag Archives: Poeţi

Petru Dudnic

Petru Dudnic (10 iunie 1941, Iacobstan, judeţul Tighina, Basarabia – 6 noiembrie 1984, Chişinău) – poet şi publicist. A absolvit Cursurile literare superioare de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1981), după care a fost angajat la mai multe uzine din Rusia. A fost şi redactor la Radio Chişinău. Volumele de versuri Infinitul aproape (1968), Revărsarea culorilor (1970), Răvaşe din zbucium (1971), Nerv (1973), Ţărâna de-acasă (1976), Tu şi pământul meu (1977) şi Văzduh pentru suflet (1982) cultivă formula poeziei ruse „de estradă”, poetul dorindu-se un tribun romantic al contemporaneităţii. O anumită tensiune dramatică şi efuziunile sentimentale …

Read More »

George Drumur

George Drumur (pseudonimul literar al lui George Pavelescu) (14 martie 1911, Horecea Mănăstirii, judeţul Cernăuţi, Bucovina – 7 iunie 1992, Timişoara) – poet. Este fiul Ilenei (născută Antonovici) şi al lui Cozma Pavlovici, ţărani. Este tatăl prozatorului Marian Drumur. Urmează cursurile Şcolii Normale (1929-1933) şi ale Liceului „Aron Pumnul” din Cernăuţi (1933-1941), absolvind apoi Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică din acelaşi oraş, Institutul Regal de Ştiinţe Administrative al României (1938), Facultatea de Matematică-Fizică (începută la Timişoara) din Bucureşti (1957). Funcţionează ca profesor în Cernăuţi şi Timişoara (1933-1957), redactor-şef al revistei „Bucovina literară” şi ca secretar literar muzical la Opera …

Read More »

Paul Drumaru

Paul Drumaru (pseudonimul literar al lui Paul-Toma Deutsch) (5 decembrie 1938, Alba Iulia) – prozator, poet, eseist şi traducător. Este fiul Magdalenei (născută Rosner) şi al lui Francisc Deutsch, comerciant. După studiile primare şi liceale făcute la Alba Iulia şi Oradea, lucrează ca ataşamentist la Hunedoara, contabil şi bibliotecar la Biblioteca Regională Oradea, frezor, scriitor de vagoane, pentru ca în 1958 să devină student la Institutul „Maxim Gorki” din Bucureşti, de unde, în acelaşi an, este exmatriculat. Va absolvi în cele din urmă Facultatea de Filologie, secţia limba şi literatura română, din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (1966). …

Read More »

Alexandru G. Drăghicescu

Alexandru G. Drăghicescu (27 octombrie 1859 – ?) – poet şi traducător. Ofiţer de carieră (în 1908 era căpitan), Drăghicescu a fost, în lumea literelor, un diletant perseverent şi cu veleităţi. A colaborat cu versuri la „Oltul”, „Războiul”, „Amicul familiei”, „Recreaţiuni literare”, „Curierul Olteniei” şi „Independentul”, adunându-le apoi în volumele Flori singuratice (1887) şi Flori veştejite (1908). Sentimentale şi romanţioase sau fals meditative, în spiritul liricii minore de la sfârşitul secolului al XIX-lea, poeziile mimează, uneori până la pastişă, atitudini lirice paşoptiste (Grigore Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu) sau eminesciene. Legendele lui Bolintineanu sunt şi modelul poemelor dramatice tachinate lui Mihai Viteazul …

Read More »

Ioan C. Drăgescu

Ioan (Ioachim) C. Drăgescu (8 septembrie 1844, Blăjel, judeţul Sibiu – 21 aprilie 1915, Bucureşti) – prozator şi autor de versuri. Cu gimnaziul şi liceul făcute la Blaj, înscris un timp la Facultatea de Drept din Pesta, urmând apoi medicina la Viena, Drăgescu îşi desăvârşeşte studiile în Italia şi îşi ia, în 1872, doctoratul în medicină. A fost medic în Craiova, medic primar de judeţ la Tulcea şi Constanţa, medic şef al districtului Dolj. În timpul războiului din 1877, a plecat pe front. Preocupat de educaţia sanitară a populaţiei, Drăgescu publică mai multe cărţi în domeniu. Activitatea lui literară, restrânsă, …

Read More »

Ion Drăgănoiu

Ion Drăgănoiu (6 ianuarie 1943, Braşov – 23 mai 2003, Bucureşti) – poet. Este fiul Elenei (născută Moraru) şi al lui Gheorghe Drăgănoiu, funcţionar. A absolvit în 1965 Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti, secţia jurnalistică. Între 1965 şi 1970, a funcţionat ca redactor la Radioteleviziunea Română, iar între 1970 şi 1984, ca redactor la „România liberă”. Un timp liber profesionist, conduce după 1990 agenţia I.D. Press International. A debutat în 1966, în revista „Luceafărul”, iar prima carte de versuri, Aproape sonete, îi apare în 1969. Pentru Scene de vânătoare (1981) a fost distins cu Premiul …

Read More »

Radu Drăgan

Radu Drăgan (9 septembrie 1953, Bucureşti) – poet şi eseist. Este fiul Gabrielei şi al lui Constantin Drăgan. Urmează, la Bucureşti, Liceul „Tudor Vladimirescu” (1970-1974) şi Institutul de Arhitectură (absolvit în 1982). Publică versuri în revistele „Amfiteatru” şi „Luceafărul” şi debutează editorial cu volumul de versuri Marea transparenţă (1979; Premiul pentru debut al Editurii Albatros). Între 1982 şi 1990, Drăgan practică arhitectura la Romproiect şi Proiect Bucureşti şi este, din 1990, asistent, apoi conferenţiar la Institutul de Arhitectură. În ianuarie 1990, fondează revista „ Arhitext”. Publică aici, ca şi în „Arhitectura” şi „Revista de istorie şi teorie literară”, eseuri şi …

Read More »

Gheorghe Drăgan

Gheorghe Drăgan (9 aprilie 1943, Viişoara, judeţul Bacău) – poet, prozator şi eseist. Este fiul Elenei (născută Stoian) şi al lui Neculai Drăgan, ţărani, şi frate cu Mihai Drăgan. Între anii 1958 şi 1961, este elev al Liceului „Oituz” din Târgu Ocna, urmând apoi cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (1961-1966). După ce obţine licenţa în limba şi literatura română, intră în redacţiile revistelor „Iaşul literar” şi „Convorbiri literare” (1966-1969). Între 1970 şi 1990, este lector la Editura Junimea din Iaşi. Câţiva ani (1990-1992) va fi redactor la Studioul Radio Iaşi. În 1992 şi 1993 …

Read More »

Daniel Drăgan

Daniel Drăgan (20 decembrie 1935, Glodeni, judeţul Dâmboviţa) – poet, prozator şi publicist. Este fiul Floricăi (născută Niţescu) şi al lui Ion Drăgan, comerciant, petrolist şi brutar. Frecventează şcoala primară din satul natal, apoi Colegiul Naţional Militar „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu. Între 1949 şi 1952, este elev al Liceului „Ienăchiţă Văcărescu” şi colaborează cu poezii, recenzii, reportaje la gazeta „Chemarea” din Târgovişte, unde şi debutează în 1950. Orfan de tată, este nevoit să lucreze ca muncitor necalificat la Sovromtractor din Braşov, perioadă când participă la activităţile cenaclului literar de la clubul uzinei. Timp de 3 ani (1953-1955) este …

Read More »

Victoria Dragu

Victoria Dragu (pseudonimul literar al Victoriei Davidovici) (27 ianuarie 1944, Bucureşti) – poetă, prozatoare şi eseistă. Este fiica lui Etti (născută Benchas), educatoare, şi a lui Paul Davidovici, avocat; este soră cu scriitorul Doru Davidovici şi soţia lui Ştefan Dimitriu. A absolvit Liceul „Petru Groza” în 1961 şi Facultatea de Limba şi Literatura Română din Bucureşti în 1966, fiind colegă de promoţie cu Nicolae Baltag, Maria-Luiza Cristescu, Dana Dumitriu, Mircea Iorgulescu şi Laurenţiu Ulici. Din 1966 lucrează ca redactor la Radiodifuziunea Română. Debutează în 1960, în „Scânteia tineretului”, cu poezii. Debutul în volum are loc în 1969, cu Iliada, din …

Read More »