Tag Archives: Personalităţi din Bucureşti

Ioana Drăgan

Ioana Drăgan (10 august 1969, Bucureşti) – prozatoare, eseistă şi traducătoare. Este fiica actriţei Ioana Drăgan şi a regizorului de film Mircea Drăgan. A absolvit Liceul de filologie-istorie „Zoia Kosmodemianskaia” (1987) şi este licenţiată a Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti (1993). Şi-a luat doctoratul în filologie cu teza Romanul popular în România în secolul al XIX-lea (2001). A lucrat ca bibliotecară la Academia de Teatru şi Film (1988-1991), redactor la revista „Moftul român” (1991-1993), profesoară de limba şi literatura franceză la Şcoala Centrală din Bucureşti (1993-1995); din 1995, este redactor la Televiziunea Română, realizând diverse programe literare şi …

Read More »

Victoria Dragu

Victoria Dragu (pseudonimul literar al Victoriei Davidovici) (27 ianuarie 1944, Bucureşti) – poetă, prozatoare şi eseistă. Este fiica lui Etti (născută Benchas), educatoare, şi a lui Paul Davidovici, avocat; este soră cu scriitorul Doru Davidovici şi soţia lui Ştefan Dimitriu. A absolvit Liceul „Petru Groza” în 1961 şi Facultatea de Limba şi Literatura Română din Bucureşti în 1966, fiind colegă de promoţie cu Nicolae Baltag, Maria-Luiza Cristescu, Dana Dumitriu, Mircea Iorgulescu şi Laurenţiu Ulici. Din 1966 lucrează ca redactor la Radiodifuziunea Română. Debutează în 1960, în „Scânteia tineretului”, cu poezii. Debutul în volum are loc în 1969, cu Iliada, din …

Read More »

Emil Dorian

Emil Dorian (16 februarie 1891, Bucureşti – 1956, Bucureşti) – poet, prozator şi traducător. Este fiul Ernestinei şi al lui Herman Lustig. A început să publice versuri originale şi traduceri în „Noua revistă română” (1912-1913), semnând Castor şi Pollux, pe când era student la medicină în Bucureşti. După războiul din 1916-1918 (la care a participat ca medic militar), a fost remarcat de Eugen Lovinescu, care îi publică în „Sburătorul” (1921-1922) versurile ce vor constitui placheta Cântece pentru Felioara (1923), apreciate superlativ de critic. Continuă să colaboreze la „Adevărul literar şi artistic”, „Adam” etc. şi să editeze noi volume de versuri …

Read More »

Dora d’Istria

Dora d’Istria (pseudonimul literar al Elenei Ghica) (3 februarie 1828, Bucureşti – 17 noiembrie 1888, Florenţa, Italia) – memorialistă şi publicistă. Este fiica Catincăi (născută Facca) şi a banului Mihalache Ghica. Se află până în anul 1842 în Ţara Românească, unde învaţă carte cu grecul Papadopolo, care va deveni profesor la Universitatea din Atena. Locuieşte o vreme cu familia la Viena, Dresda, Berlin şi Veneţia (1842-1849). Revine pentru puţin timp în ţară (1846), după care se căsătoreşte cu un principe rus şi îl urmează în Rusia, unde rămâne mai bine de 5 ani. Pleacă apoi în Elveţia, dar se va …

Read More »

A. Dominic

A. Dominic (pseudonimul literar al lui Avram Reichman) (1 decembrie 1889, Bucureşti – 1942, Bucureşti) – poet şi dramaturg. Originar dintr-o familie relativ înstărită, Dominic învaţă la şcoala evreiască „Moira” şi Ia Liceul Evanghelic (de limbă germană) din Bucureşti. După bacalaureat (1906) pleacă la Bruxelles şi, obligat de părinţi, urmează cursurile Facultăţii de Ştiinţe Juridice, obţinând titlul de doctor în drept. Trece apoi la Paris, unde, pe cât se pare, va fi susţinut şi licenţa în litere, iar după unele informaţii, chiar doctoratul. Dar perioada pariziană îi oferă şi ocazia unei activităţi publicistice. Scrie destul de mult în periodicele moderniste, …

Read More »

Ioan Dobrescu

Ioan Dobrescu (26 ianuarie 1777, Bucureşti – 1830, Bucureşti) – cronicar. Fiul al cojocarului Dobre, Dobrescu s-a născut în mahalaua Batistei. Învaţă meserie de la tatăl său, dar, ca om cu carte şi înzestrat cu glas frumos, face şi pe ţârcovnicul. După 1820, începe a se îndeletnici şi cu negoţul. Acum se iscăleşte Ioan Dobrescu, dar mai înainte vreme, prin 1811-1812, îşi zicea „Ioan ţercovnic sin Dobre cojocar” sau „Ioan dascăl”, iar în timpul ocupaţiei ruseşti – Ioan Dobrevici (1813). Cronica lui Dobrescu, cuprinzând însemnări personale, acoperă perioada dintre 1802 şi 1830, în Ţara Românească. Sincer şi nu lipsit de …

Read More »

Dumitru Dinulescu

Dumitru Dinulescu (27 august 1942, Bucureşti) – prozator. Este fiul Elenei (născută Butunoiu) şi al lui Dumitru Dinulescu, inginer. Licenţiat al Facultăţii de Filologie a Universităţii Bucureşti (1965) şi al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”, secţia regie de film şi televiziune, între 1966 şi 1977 a lucrat ca redactor şi regizor la Televiziunea Română. Debutează în „Amfiteatru”, în 1966. Prima carte, Robert Calul, îi apare în 1968, în colecţia „Luceafărul” a Editurii pentru Literatură. Înzestrat pentru cinematografie, Dinulescu a trăit drama cenzurii comuniste, de unde şi ratarea lui ca scenarist. Cu un ochi necruţător, atent la detalii, …

Read More »

Constantin Dimitriade

Constantin Dimitriade (1831, Bucureşti – 10 martie 1885, Bucureşti) – traducător şi autor dramatic. Fire aventuroasă, Dimitriade părăseşte repede şcoala şi după ce uceniceşte la un tapiţer, pleacă din ţară cu o trupă italiană de circ. Ajuns în Italia, se îmbarcă mai întâi ca elev marinar, angajându-se apoi ca hamal, matelot, chelner pe mai multe vapoare, translator la Atena, voiajor comercial prin Marsilia, Paris şi Londra. Se întoarce acasă în 1848, intră pentru o vreme în trupa de teatru a lui Costache Caragiali, joacă la Bucureşti, la Craiova şi la Iaşi, unde devine, în 1864, primul profesor de declamaţie al …

Read More »

Christea N. Dimitrescu

Christea (Christu) N. Dimitrescu (26 mai 1878, Bucureşti – 1956) – poet şi publicist. Fiu al Elenei şi al lui Nicolae Dimitrescu, Dimitrescu se îndreaptă spre o carieră publică şi literară, întocmai ca şi unchiul său, scriitorul Cristu S. Negoescu. A întreprins, pe urmele acestuia, studii în Litere şi Drept (obţine licenţa cu teza Adopţiunea în dreptul roman şi român). Funcţionar în diferite ministere (Justiţie, Finanţe, Educaţie Naţională) sau la Casa Artelor, director la Muzeul Comercial şi Industrial, a practicat concomitent avocatura şi a predat literatura la Academia de Muzică şi Artă Dramatică, fondată de Theodor M. Stoenescu. A fost …

Read More »

Romulus Dianu

Romulus Dianu (pseudonim literar al lui Romulus Dima) (22 martie 1905, Bucureşti – 25 august 1975, Bucureşti) – prozator, publicist şi critic muzical. Salariat al Căilor Ferate Române, poate şef de gară, Gheorghe Dima, tatăl viitorului scriitor, peregrinează cu soţia sa, Virginia (născută Maiorescu), şi cei şapte copii prin numeroase localităţi din ţară. Astfel, unicul lor fiu urmează şcoala primară şi gimnaziul la Murfatlar, Buhuşi, Dărmăneşti şi Bârlad, unde familia se refugiase în 1917. Aici, în casa unchiului său, poetul George Tutoveanu, adolescentul îi cunoaşte pe Alexandru Vlahuţă, Vasile Voiculescu, I.M. Raşcu etc. După război, Gheorghe Dima îşi părăseşte familia, …

Read More »