Tag Archives: Personalităţi din Basarabia

Valentin Deşliu

Valentin Deşliu (9 septembrie 1927, Glăvani, judeţul Cetatea Albă, Basarabia – 25 aprilie 1993, Bucureşti) – poet şi traducător. Este fiul Paraschivei (născută Balaban) şi al lui Dumitru Deşliu, învăţător. După studii liceale la Ismail, Piteşti, Bucureşti şi Alexandria (cu bacalaureatul în 1946), urmează secţia de limbi slave a Universităţii din Bucureşti (1972-1975). Funcţionează, în judeţul Argeş, ca pedagog şi profesor suplinitor la Şcoala de agricultură din Dobrogostea, secretar la Primăria din Borleşti, şef al Secţiei de cultură şi artă a raionului Merişani. A fost şi redactor la revistele „Urzica” (1951-1952), unde debutează, şi „Albina” (1952-1957), translator la Ministerul învăţământului …

Read More »

Pavel Darie

Pavel Darie (6 noiembrie 1930, Prajila, judeţul Soroca, Basarabia) – poet, prozator şi traducător. A absolvit Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1955), lucrând apoi la ziarele „Colhoznicul Moldovei” şi „Cultura Moldovei”, iar din 1966, ca redactor literar şi şef de redacţie la Editura Cartea Moldovenească (ulterior Literatura Artistică). A primit Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (1987) pentru traducerea epopeii Ramaiana. La început, Darie s-a afirmat ca scriitor pentru copii, prin plachetele de versuri Ce-a fost în pădure (1954), Sputnicul – steluţa noastră (1959), Povestea bobului de grâu (1962), precum şi prin volumele de proză O scrisoare călătoare (1960) …

Read More »

Mircea Daneliuc

Mircea Daneliuc (7 aprilie 1943, Hotin, Basarabia) – prozator. Este fiul Adelinei (născută Malinovschi) şi al lui Zaharia Daneliuc. Absolvent al Facultăţii de Filologie, secţia limba franceză, a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (1966), va urma şi cursurile Facultăţii de Regie Film a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti, încheiate în 1972, după care începe o carieră care îl proiectează între cei mai buni regizori de film din România. Cursa (1975), Ediţie specială (1977), Proba de microfon (1980), Vânătoarea de vulpi (1980), Croaziera (1981), Glissando (1984), Iacob (1988), A 11-a poruncă (1991), Tuşea şi junghiul …

Read More »

Liviu Damian

Liviu Damian (13 martie 1935, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia – 20 iulie 1986, Chişinău) – poet, publicist şi traducător. A absolvit Universitatea de Stat din Chişinău (1960). A fost redactor-şef adjunct al revistei „Nistru” şi secretar al Comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Moldova. A fost distins cu titlul de maestru emerit al artei din Moldova (1985), cu Premiul de Stat, cu Premiul literar unional „Nicolai Ostrovski” (1967). Damian debutează în presă în 1951, apoi semnează versuri în culegerile colective Glasuri tinere (1955, 1957, 1959). Prima lui carte este placheta Darul fecioarei (1963), în care, ca şi în Ursitoarele …

Read More »

Elena Damian

Elena Damian (10 august 1924, Chişinău, Basarabia) – prozatoare şi autoare dramatică. După absolvirea Universităţii de Stat din Moldova (1956) a lucrat în Ministerul Culturii, apoi a fost redactor-şef al Editurii Cartea Moldovenească (din 1961) şi director al Editurii Lumina (1966-1979). Debutează în 1952, publicând poezii, nuvele, piese într-un act, povestiri pentru copii. A semnat şi câteva piese de teatru, circumscrise unor probleme de etică din lumea oamenilor de artă: Idolul (1975), Lasă-i plopului măcar o frunză (1984), precum şi scenariul de film Joaca de-a moartea. Cartea Spulber (1961) e romanul unui singur personaj, a cărui experienţă conturează un destin uman …

Read More »

Leonid Curuci

Leonid Curuci (1 martie 1930, Talmaza, judeţul Tighina, Basarabia) – folclorist şi istoric literar. Este fiul Pelaghiei (născută Gonciarov) şi al lui Ilie Curuci, ţărani. Şi-a făcut studiile superioare la Institutul de învăţători din Tiraspol (1949-1951) şi la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău (1952-1954), luându-şi doctoratul în filologie în 1986. Din 1961 a fost colaborator ştiinţific la Institutul de Limbă şi Literatură al Academiei de Ştiinţă din Chişinău. Curuci a scris mai ales lucrări de teorie literară cu caracter aplicativ-didactic: Elemente de poetică (limbaj, versificaţie, specii) (1970), Busola filologului cercetător (Scurt îndrumar istorico-filo­logic) (1981) etc. …

Read More »

Gheorghe Cunescu

Gheorghe Cunescu (3 august 1914, Susleni, judeţul Orhei, Basarabia – 31 decembrie 1995, Bucureşti) – publicist, istoric literar şi istoriograf muzical. Studiază teologia la Chişinău (Seminarul Teologic, 1928-1936, apoi Facultatea de Teologie, 1936-1940). Este hirotonit preot în Şoldăneşti-Orhei, unde slujeşte între 1942 şi 1944. După ocuparea Basarabiei de sovietici, în 1944, se refugiază în dreapta Prutului, unde slujeşte ca preot la Panaghia, în judeţul Dolj (1945-1947), Ideciu de Jos (1948-1952) şi Luieriu, în judeţul Mureş (1953-1971), şi la Bucureşti (1972-1975). Colaborează la „Biserica Ortodoxă Română”, „Ortodoxia”, „Revista de istorie şi teorie literară” etc. Axa preocupărilor literare ale lui Cunescu o …

Read More »

Sergiu Cujbă

Sergiu Cujbă (10 octombrie 1877, Chişinău, Basarabia – 8 martie 1937, Chişinău) – poet şi prozator. Fiu al scriitorului Victor Crăsescu, Cujbă este absolvent al Liceului „Matei Basarab” şi al Facultăţii de Drept din Bucureşti (1900). Atât prin acţiunile cât şi prin scrierile sale, a dorit să contribuie la menţinerea sentimentului naţional al românilor aflaţi de o parte şi de alta a Prutului. A fost redactor literar al gazetei „Basarabia” (Chişinău, 1906-1907) şi a ţinut conferinţe cu teme sociale şi culturale. Din cauza activităţii sale de încurajare a manifestării sentimentelor patriotice româneşti, este expulzat în România de guvernul ţarist (1907). …

Read More »

Olga Cruşevan

Olga Cruşevan (6 iunie 1896, Plosca, judeţul Orhei, Basarabia – 1975, Bucureşti) – poetă şi traducătoare. Este fiica Ecaterinei şi a lui Ivan Epaminonda Cruşevan, proprietar al moşiei Pistruieni şi rudă apropiată a publicistului Pavel Cruşevan. A urmat gimnaziul Mariinsk şi Facultatea de Litere la Odessa, continuându-şi studiile la Lausanne şi Bucureşti. Ştia unsprezece limbi. Cu versuri şi schiţe a colaborat la „Pagini basarabene”, „Poetul”, „Glasul Moldovei”, „Gândirea”, „Universul literar”, „România literară”, „Cele trei Crişuri”, „Revista Fundaţiilor Regale” etc. A mai semnat Olga Cruşevan-Florescu şi Olga Cantacuzino. Cruşevan a cultivat pastelul, înţeles ca peisaj local sentimental, senin şi uşor melancolic. …

Read More »

Igor Creţu

Igor Creţu (21 martie 1922, Vladimirovka, judeţul Cahul, Basarabia) – traducător. Este fiul Verei (născută Birincov) şi al lui Constantin Creţu, intelectuali. A făcut studii la Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Chişinău (1945-1951) şi la Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1957-1958). A fost redactor la revista „Nistru” şi consultant la Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova. După ce debutează cu poezii, se dedică în exclusivitate traducerilor, în domeniul cărora s-a remarcat printr-o capacitate deosebită de transpunere în limba română a unor opere fundamentale ale literaturii universale. A tradus din scrierile lui William Shakespeare, George Gordon Byron, …

Read More »