Tag Archives: Personaje literare

Caracterizarea personajului Mitică din schiţa „Iniţiativa…”, de I.L. Caragiale

În schiţa Iniţiativa…, de I.L. Caragiale, Mitică este părintele azvârlit pe culmile disperării din cauza neputinţei de a evita catastrofa pierderii posibile a unicului său copil. Faptul că respectivul copil poartă un nume caraghios – Sisilica – nu schimbă datele de fond ale problemei: o Sisilica moartă este la fel de moartă ca şi un Hamlet pe catafalc! I.L. Caragiale

Read More »

Caracterizarea personajului Mihalache Georgescu din schiţa „Tren de plăcere”, de I.L. Caragiale

Mihalache Georgescu din schiţa Tren de plăcere, de I.L. Caragiale, este capul familiei bucureştene care, în componenţa Mihalache (soţ), Miţa (soţie), Ionel („puiul… în etate de cinci anişori împliniţi”) şi cocoana Anica („mamiţa mamiţichii puiului”), descind într-o sâmbătă seara cu trenul de plăcere în staţiunea Sinaia, la promenadă. Preparativele şi drumul cu trenul nu comportă evenimente deosebite, iar odată ajunsă la destinaţie „familia Georgescu ştie perfect ce are să facă pas cu pas şi minută cu minută”, fiindcă cine are „un plan bine hotărât nu se rătăceşte niciodată”. Dar, ghinion: socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea de la faţa …

Read More »

Caracterizarea personajului Mariu Chicoş Rostogan din schiţele „Un pedagog de şcoală nouă”, „Despre cometă” şi „Emulaţiune”, de I.L. Caragiale

„Distinsul”, iar mai apoi „eminentul pedagog absolut”, Mariu Chicoş Rostogan din  apare, iniţial, ca protagonist a patru scenete (Conferinţă, O inspecţiune, Ajunul examenelor, Examenul anual), reunite sub titlul Un pedagog de şcoală nouă şi publicate în nr. 3, 10, 20 şi 34/1893 ale „Moftului român” (scena I). După câţiva ani, în „Universul” din 12 noiembrie 1899 şi respectiv, din 19 mai 1900, eroul este readus în memoria contemporanilor în alte două scenete: Despre cometă şi Emulaţiune. Datele personajului rămân aceleaşi, singura modificare operată de I.L. Caragiale fiind de natură filologică: autorul renunţă în Emulaţiune la „micile particularităţi de pronunţare ale …

Read More »

Caracterizarea personajului Marghioala Mânjoală din nuvela „La hanul lui Mânjoală”, de I.L. Caragiale

Văduvă de 5 ani a hangiului Mânjoală, pe care îl moşteneşte, cucoana Marghioala Mânjoală din nuvela La hanul lui Mânjoală, de I.L. Caragiale, se relevă, de la primele informaţii pe care textul le oferă despre dânsa, o femeie dată dracului, ca să mă exprim în maniera duplicitară, pe muchie de semnificaţie, care face în bună măsură farmecul nuvelei. Rapiditatea cu care ea repune pe picioare afacerea soţului, ajunsă în stadiul de faliment („… De unde era cât p-aci să le vânză hanul când trăia bărbatu-său, acuma s-a plătit de datorii, a dres acaretul, a mai ridicat un grajd de piatră, şi încă …

Read More »

Caracterizarea personajului Manolache Guvidi din nuvela „Om cu noroc”, de I.L. Caragiale

Manolache Guvidi este protagonistul nuvelei Om cu noroc, de I.L. Caragiale, nu aparţine burgheziei medii din sânul căreia îşi recrutează, de regulă, Caragiale personajele. Manolache „e un om cu o avere considerabilă”: „afacerile casei Guvidi & Co sporesc mereu şi merg din ce în ce mai bine: succesul este robul amicului nostru”: la petrecerea organizată cu ocazia împlinirii vârstei de cinci ani a Nicuţii, „copila unică” a familiei, naşul aduce la Moara-de-piatră muzica roşiorilor de la Bucureşti şi o cadoriseşte pe sărbătorită cu „o fotografie recentă – încadrată în patru vergele de aur masiv, prinse la încheieturi cu ţinte de …

Read More »

Caracterizarea personajului Mandache din schiţa „Diplomaţie”, de I.L. Caragiale

Mandache este unul dintre cele trei personaje din schiţa Diplomaţie, I.L. Caragiale (ceilalţi doi fiind Iancu Verigopolu şi Stasache Panaiotopolu) care se descurcă în viaţa socială „prin protecţie de fuste”, cum ar fi spus Mihai Eminescu.  Asupra lor planează bănuiala că patronează, mai mult sau mai puţin conştienţi, comerţul în natură pe care nevestele lor îl cultivă, pline de aplomb, cu farmecele feminine proprii. Miţa, consoarta lui nenea Mandache, de exemplu, „are o diplomaţie, domnule, e ceva de speriat”, după cum o recomandă încântat de calităţile ei soţul inocent (?): „Se uită aşa, nu ştiu cum, şi-l duce pe om …

Read More »

Caracterizarea personajului Mache din schiţa „Amici”, de I.L. Caragiale

Mache din schiţa Amici, de I.L. Caragiale, este un personaj considerat unanim victima infidelităţii în prietenie, bârfei şi clevetirilor răutăcioase ale falsului amic Lache, întâlnindu-l în berărie. Mache află că acesta îşi petrecuse întreaga noapte „cu nişte amici”, principalul subiect de conversaţie al participanţilor la reuniunea de grup fiind el însuşi. Devine interesat şi încearcă să-şi descoasă prietenul care, deşi se lasă greu, îi oferă totuşi câteva detalii care îl pun pe jar. Află astfel că un amic bun nu-l poate suferi, punându-i la îndoială inteligenţa şi considerându-l „cam zevzec”, dat fiind faptul că şi-a neglijat totdeauna slujba, fiind de …

Read More »

Caracterizarea personajului M. Anghelache din nuvela „Inspecţiune”, de I.L. Caragiale

M. Anghelache din nuvela Inspecţiune, de I.L. Caragiale, este protagonistul celei mai misterioase sinucideri din literatura română. „În vârstă de 40-45 de ani”, conform estimării din ştirea de presă ce îi anunţă moartea, Anghelache, „mânuitor de bani publici într-o mare administraţie”, avea printre colegii de breaslă reputaţia de a fi „dintre toţi cel mai competent în materie” apreciere împărtăşită şi de mai marii săi pe linie ierarhică. Inspectorul financiar din minister care urmează să controleze reţeaua casieriilor, de pildă, vrea să înceapă operaţiunea cu el tocmai pentru că este convins că nu va avea probleme cu Anghelache şi gestiunea sa: …

Read More »

Caracterizarea personajului Leonida Condeescu din schiţa „O zi solemnă”, de I.L. Caragiale

Animat încă din „fragedă tinereţe” de visul unui „Mizil mare, un Mizil cel puţin capitală de district, deocamdată…”, Leonida Condeescu din schiţa O zi solemnă, de I.L. Caragiale, repetă cu comică perseverenţă la lecţia de geografie numele oraşului natal indiferent că i se cere să precizeze capitala judeţelor Buzău, Prahova sau Ialomiţa. Deprimat de vestea că Mizilul nu aparţine acestei categorii de elită a urbelor româneşti. Leonida Condeescu se aruncă de timpuriu în luptele politice dovedindu-se un membru „nestrămutat” şi „devotat” al partidului conservator. Ajuns primar, începe o serie de demersuri în „dorinţa fierbinte de a afirma importanţa Mizilului, de …

Read More »