Tag Archives: Personaje literare

Caracterizarea cuplului de personaje Alexandru Lăpuşneanul şi Doamna Ruxanda din nuvela „Alexandru Lăpuşneanul”, de Costache Negruzzi

Prima nuvelă istorică din literatura română, Alexandru Lăpuşneanul, de Costache Negruzzi, apare la 30 ianuarie 1840, în primul număr al revistei „Dacia literară”, înscriindu-se într-una dintre direcţiile imprimate de programul acesteia, Introducţie, conceput de Mihail Kogălniceanu şi anume inspirarea scriitorilor din istoria patriei. Pentru crearea acestei nuvele, Negruzzi se inspiră, în principal, din cronica lui Grigore Ureche. Tema Tema nuvelei ilustrează evocarea unui moment zbuciumat din istoria Moldovei, în timpul celei de a doua domnii a lui Alexandru Lăpuşneanul (1564-1569), îmbinând adevărul istoric şi ficţiunea auctorială. Structura narativă Structura narativă a nuvelei este simetrică şi riguros construită, cu un echilibru …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Alexandru Lăpuşneanul din nuvela „Alexandru Lăpuşneanul”, de Costache Negruzzi

Prima nuvelă istorică din literatura română, Alexandru Lăpuşneanul, de Costache Negruzzi, apare la 30 ianuarie 1840, în primul număr al revistei „Dacia literară”, înscriindu-se într-una dintre direcţiile imprimate de programul acesteia, Introducţie, conceput de Mihail Kogălniceanu şi anume inspirarea scriitorilor din istoria patriei. Pentru crearea acestei nuvele, Negruzzi se inspiră, în principal, din cronica lui Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei. Tema nuvelei ilustrează evocarea unei perioade zbuciumate din istoria Moldovei şi anume cea de a doua domnie a lui Alexandru Lăpuşneanul (1564-1569). Alexandru Lăpuşneanul – personaj principal, erou romantic atestat istoric şi eponimul nuvelei (care dă numele operei) – este …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Aleodor din basmul „Aleodor împărat”, de Petre Ispirescu

Specie de mare întindere a epicii populare, basmul este o naraţiune anonimă în proză, în care întâmplările reale se îmbină cu cele fantastice, armonizare din care reiese principalul reper estetic al acestei creaţii folclorice, fabulosul. Personajele basmului popular sunt fiinţe imaginare, înzestrate cu puteri supranaturale, ce întruchipează binele şi răul, din a căror confruntare iese învingător, întotdeauna, binele. Spaţiul de desfăşurare a acţiunii este fantastic, specificul mitologic fiind ilustrat prin cifre simbolice şi obiecte cu puteri magice. Basmele populare româneşti cultivă vitejia umană, frumuseţea fizică şi morală concentrate în eroul principal, care întruchipează idealul de cinste, dreptate şi adevăr, el …

Read More »

Caracterizarea personajului secundar Alecu Ruset din romanul „Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă”, de Mihail Sadoveanu

Romanul Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă, de Mihail Sadoveanu, a apărut în anul 1929 şi constituie culmea prozei sadoveniene ce evocă perioada istorică de suferinţă şi de decădere a Moldovei, urmând volumelor Neamul Şoimăreştilor şi Vremuri de bejenie. Mihail Sadoveanu porneşte în crearea romanului de la documentele cronicarilor, dar şi din literatura populară care reţine în creaţiile folclorice cele mai importante evenimente ale istoriei neamului românesc. Romanul evocă imaginea Moldovei, aflată în decădere economică şi sărăcie cruntă în care se zbate poporul în vremea domniei lui Duca-Vodă, precum şi lupta acestuia pentru a-şi păstra tronul la cea de a treia …

Read More »

Caracterizarea personajului Agamemnon Dandanache din drama „O scrisoare pierdută”, de I.L. Caragiale

I.L. Caragiale a rămas definitiv în literatura română printr-o operă monumentală, alcătuită din comedii, nuvele, momente şi schiţe, prin intermediul cărora scriitorul face o adevărată radiografie a societăţii româneşti, inaugurând o epocă literară de înaltă valoare artistică, atât din punct de vedere tematic, cât şi al limbajului surprins cu măiestrie neegalată până astăzi. Caragiale se remarcă prin arta compoziţiei, fiind cel mai priceput creator de caractere din literatura română. Sarcastic şi necruţător, Caragiale satirizează sclipitor incultura, imoralitatea, corupţia, prostia omenească în cea mai largă accepţie a cuvântului, atitudini ce se manifestă nu numai la indivizi izolaţi, ci la întregi categorii …

Read More »

Caracterizarea personajului Ada Razu din romanul „Concert din muzică de Bach”, de Hortensia Papadat-Bengescu

Romanul Concert din muzică de Bach este al doilea din ciclul Hallipilor şi a apărut în anul 1927, fiind una dintre cele mai realizate creaţii din întreaga proză a Hortensiei Papadat-Bengescu. Toate romanele acestui ciclu urmăresc destinul Hallipilor, al rudelor şi prietenilor lor, care fac parte din societatea mondenă a Capitalei, aşa-zisa „lume bună”, o faună compusă mai ales din snobi şi mai puţin din aristocraţi adevăraţi, exagerat stilizaţi. Perspectiva auctorială asupra lumii este adesea grotescă, romanele Hortensiei Papadat-Bengescu fiind create prin modalităţi narative moderne, în care investigaţia psihologică şi fiziologică introspectează cele mai obscure zone ale conştiinţei personajelor, care …

Read More »

Caracterizarea personajului Abatele de Marenne din romanul „Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă”, de Mihail Sadoveanu

Romanul Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă, de Mihail Sadoveanu, a apărut în anul 1929 şi constituie culmea prozei sadoveniene ce evocă perioada istorică de suferinţă şi de decădere a Moldovei, urmând volumelor Neamul Şoimăreştilor şi Vremuri de bejenie. Mihail Sadoveanu porneşte în crearea romanului de la documentele cronicarilor, dar şi din literatura populară care reţine în creaţiile folclorice cele mai importante evenimente ale istoriei neamului românesc. Romanul evocă imaginea Moldovei, aflată în decădere economică şi sărăcie cruntă în care se zbate poporul în vremea domniei lui Duca-Vodă, precum şi lupta acestuia pentru a-şi păstra tronul la cea de a treia …

Read More »