Tag Archives: Personaje literare

Caracterizarea personajului principal Apostol Bologa din romanul „Pădurea spânzuraţilor”, de Liviu Rebreanu

Liviu Rebreanu este creatorul romanului românesc modern, deoarece scrie „cea mai puternică creaţie obiectivă a literaturii române” de până atunci (Eugen Lovinescu), iar Pădurea spânzuraţilor este primul roman obiectiv de analiză psihologică din proza românească. Nuvelele care preced romanul Pădurea spânzuraţilor sunt Catastrofa, Iţic Ştrul dezertor şi Hora morţii, pe baza cărora Liviu Rebreanu creează primul roman de analiză psihologică, obiectiv şi realist din literatura română. Romanul ilustrează evocarea realistă şi obiectivă a primului război mondial, în care accentul cade pe condiţia tragică a intelectualului ardelean care este silit să lupte sub steag străin împotriva propriului neam. Pădurea spânzuraţilor este …

Read More »

Caracterizarea personajului secundar Andronache Tuzluc din romanul „Ciocoii vechi şi noi”, de Nicolae Filimon

Romanul Ciocoii vechi şi noi, de Nicolae Filimon, a fost publicat mai întâi sub formă de foileton în „Revista română”, iar în volum a apărut în 1863. Romanul lui Filimon este precedat de câteva încercări narative romaneşti (de roman), cele mai multe nerealizate sub raport literar: Tainele inimii de Mihail Kogălniceanu (1855), Manoil (1855) şi Elena (1862) de Dimitrie Bolintineanu. Ciocoii vechi şi noi sau Ce naşte din pisică şoareci mănâncă, subintitulat de autor „romanţ original”, este considerat primul roman românesc, deşi există mai multe stângăcii în epica operei ori în construcţia personajelor. Creaţia este un roman realist, deoarece conturează …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Andrei Pietraru din drama „Suflete tari”, de Camil Petrescu

Camil Petrescu este un scriitor analitic atât în romane, cât şi în piesele de teatru, construind personaje frământate de idealuri ce rămân la stadiul de teorie (utopice), intelectuali trăind în lumea ideilor pure, care sunt imposibil de aplicat în realitatea concretă. Concepţia lui Camil Petrescu despre tragismul uman evidenţiază ideea că „o dramă nu poate fi întemeiată pe indivizi de serie, ci axată pe personalităţi puternice, a căror vedere îmbrăţişează zone pline de contraziceri”, că personajele nu sunt caractere, ci cazuri de conştiinţă, personalităţi plenare, singurele care pot trăi existenţa ca paradox: „Câtă luciditate, atâta existenţă şi deci atâta dramă”. …

Read More »

Caracterizarea personajului Andrei Mavrodin din romanul „Nuntă în cer”, de Mircea Eliade

Andrei Mavrodin este primul personaj-narator din romanul Nuntă în cer, de Miarcea Eliade, care îi destăinuie lui Hasnaş concepţia sa iniţială despre iubire, când credea că „niciun bărbat nu s-ar sacrifica pentru un amor”, dar atunci când se îndrăgosteşte, la rândul lui, consideră că „e un destin […] care decide, fără ştirea şi în absenţa noastră, pentru o viaţă întreagă”. O întâlnise pe Ileana în casa unui prieten arhitect, relatează Mavrodin, „într-o zi cenuşie de iarnă, […] 8 ianuarie; îmi amintesc perfect data”. Ca şi Allan, Mavrodin este un personaj lucid, dornic de a-şi analiza cu minuţiozitate stările, trece în …

Read More »

Caracterizarea personajului secundar Ana din nuvela „Moara cu noroc”, de Ioan Slavici

Ioan Slavici, prozator ardelean, precursor al lui Liviu Rebreanu, este un autor moralist, un fin psiholog, un creator de tipologii. După cum el însuşi mărturiseşte, este adept înflăcărat al lui Confucius (551-479 î.Hr.), creatorul unui sistem filozofic etic şi social, cu valoroase idei umaniste. Conceptul fundamental în etica sa îl constituie „omenia” („jen”), adică „respectarea omului în om”. Ioan Slavici aplică în opera sa principalele virtuţi morale exprimate de confucianism: cinstea, cumpătarea, sinceritatea, demnitatea, buna-credinţă, francheţea, iubirea de adevăr, afirmând că filozoful chinez este „cel mai cu minte dintre toţi oamenii care le-au dat altora sfaturi”. (Educaţia morală) Întreaga creaţie …

Read More »

Caracterizarea personajului secundar Ana din balada „Monastirea Argeşului”, de Vasile Alecsandri

Balada populară Monastirea Argeşului a fost publicată – alături de Mioriţa, Toma Alimoş şi Dolca – de Vasile Alecsandri în prima culegere de creaţii populare româneşti din 1852, intitulată Poezii poporale. Balade (Cântice bătrâneşti) adunate şi îndreptate de Vasile Alecsandri. Valoarea artistică a acestor creaţii folclorice a fost – probabil – motivul pentru care Alecsandri a aşezat la începutul culegerii de „nestemate” populare un motto devenit celebru: „Românul e născut poet”. Balada populară Monastirea Argeşului ilustrează mitul estetic în literatura populară şi are la bază credinţa ancestrală că nimic durabil şi unic prin frumuseţe nu se poate clădi fără sacrificiul …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Amin din povestirea „Pescarul Amin”, de Vasile Voiculescu

Povestirea Pescarul Amin a fost scrisă de Vasile Voiculescu în 1958 şi publicată postum în volumul intitulat Capul de zimbru (1966), făcând parte din proza contemporană. Pescarul Amin este o povestire fantastică, deoarece evidenţiază mitul apei ca motiv esenţial, ca substanţă primordială germinativă a vieţii. Povestirea simbolizează facerea lumii, explicând geneza universului din mediul acvatic şi naşterea fiinţelor din peşti, ca mit totemic. Povestirea ilustrează ipostaza omului ce vine dintotdeauna în această lume, ca păstrător al unei ancestrale comuniuni cu natura şi lumea animală în care-şi simte înfipte adânc rădăcinile devenirii sale, precum şi întoarcerea sa la stadiul genetic primar, …

Read More »

Caracterizarea personajului secundar Alta Gralla din drama „Act veneţian”, de Camil Petrescu

Camil Petrescu este un scriitor analitic atât în romane, cât şi în piesele de teatru, construind personaje frământate de idealuri ce rămân la stadiul de teorie, intelectuali trăind în lumea ideilor pure imposibil de aplicat în realitatea concretă. Concepţia lui Camil Petrescu despre drama umană evidenţiază ideea că „o dramă nu poate fi întemeiată pe indivizi de serie, ci axată pe personalităţi puternice, a căror vedere îmbrăţişează zone pline de contraziceri”, că personajele nu sunt caractere, ci cazuri de conştiinţă, personalităţi plenare, singurele care pot trăi existenţa ca paradox: „Câtă luciditate, atâta existenţă şi deci atâta dramă”. Acţiunea piesei Act …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Allan din romanul „Maitreyi”, de Mircea Eliade

Romanul Maitreyi, apărut în 1933, face parte din literatura interbelică şi ilustrează epicul pur, în care Mircea Eliade creează, în spiritul lui Andre Gide, eroul lucid, dominat de dorinţa cunoaşterii de sine, care-şi ordonează epic experienţele trăite. „Mircea Eliade este cea mai integrală şi servilă întrupare a gideismului în literatura noastră”, afirma George Călinescu. Maitreyi este un roman exotic şi un roman al autenticităţii, în care se îmbină mai multe specii literare: jurnalul, eseul, reportajul. Principala coordonată a romanului este erosul, care se manifestă ca dimensiune esenţială a experienţei omeneşti, acel prea plin al sufletului, văzut ca trăire limită. Romanul …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Aliman din povestirea „Lostriţa”, de Vasile Voiculescu

Povestirea Lostriţa, de Vasile Voiculescu, face parte din volumul Iubire magică, apărut postum (1970), aşadar această creaţie fantastică se încadrează în proza contemporană. Lostriţa este o povestire fantastică, deoarece îmbină planul real cu cel fabulos şi este o povestire în ramă, întrucât întreaga acţiune se subordonează legendei despre tânărul A liman şi lostriţa fermecată, pe care pescarii de pe malul Bistriţei o povestesc de generaţii, îmbogăţind-o an de an cu noi „adausuri şi scornituri”, după închipuirile oamenilor ce erau mereu avizi de „întâmplări de dincolo de fire”. Lostriţa, de Vasile Voiculescu (comentariu literar, rezumat literar) Începutul povestirii ancorează în plin …

Read More »