Tag Archives: Oraş

Oraşele din ţările române în anii 1848-1864

Oraşele şi târgurile s-au dezvoltat necontenit în anii 1848-1864. S-a accentuat diferenţierea lor de sate, în cadrul procesului de dezvoltare a pieţei şi de separare a meşteşugului de agricultură. Adâncirea diviziunii sociale a muncii stătea la baza dezvoltării centrelor urbane, a ruperii complete sau parţiale de agricultură a unui număr tot mai mare de locuitori. Au apărut unele târguri noi, îndeosebi în Moldova. Aici erau 44 de oraşe şi târguri în 1849 şi 90 la recensământul din 1859-1860. Este însă de remarcat că între cele 90 de oraşe şi târguri 48 erau târguşoare cu o populaţie mai mică de 1.000 …

Read More »

Oraşele din Moldova şi Ţara Românească (1834-1848)

Transformările care s-au produs în viaţa economică-socială, analizate în paragrafele precedente, au avut o puternică înrâurire şi asupra dezvoltării oraşelor. Acestea încep să-şi schimbe înfăţişarea, populaţia lor creşte, iar procesul de diferenţiere socială se desfăşoară într-un ritm mai viu. Un număr crescând de orăşeni care făceau şi agricultură renunţă la acesta sursă de venit, dedicându-se unor îndeletniciri specific orăşeneşti. În 1831, potrivit statisticilor, populaţia Bucureştilor se ridică la 13.065 de familii (aproximativ 65.325 de locuitori), iar cea a Iaşilor a crescut de la 21.000-22.000 de locuitori în 1822 la aproximativ 60.000 în 1845. După aceleaşi statistici, care nu oglindesc întreaga …

Read More »

Noi oraşe romane în Dobrogea

Urmele arheologice şi epigrafice descoperite în cele mai multe dintre aceste localităţi dovedesc ca, pe lângă funcţiunea lor militară, ele au avut în cursul secolelor II-III d.Hr. o dezvoltare edilitară legată de viaţa civilă. Din acest punct de vedere trebuie amintite în special oraşele Troesmis şi Tropaeum Traiani. Cel dintâi trece în 46 d.Hr. sub paza unei trupe auxiliare, probabil ala I Pannoniorum, pentru ca, în vremea lui Traian, să devină garnizoana legiunii a V-a Macedonica. Înainte încă de această dată este foarte probabil că în jurul acestui centru s-au adunat funcţionari ai vămii de la Dunăre, negustori, veterani împroprietăriţi …

Read More »

Oraşul şi lumea sa în timpul Evului Mediu

Din ce în ce mai numeroase şi mai dezvoltate pe măsura trecerii timpului, oraşele şi târgurile au fost la început centre meşteşugăreşti şi comerciale. Unele din aceste centre au devenit importante sedii politico-administrative şi ecleziastice. În strânsă legătură cu activităţile economice promovate în spaţiul urban, au apărut şi s-au afirmat cu tot mai multă forţă pături sociale noi, cu interese diferite. Cultura acestora a avut puternice accente laice şi pragmatice, ceea ce le-a făcut să fie mult mai permeabile progresului în toate domeniile. Târguri şi oraşe Oraşele şi târgurile din teritoriile româneşti – unele anterioare formării statelor, altele apărute începând …

Read More »

Satele târguri şi oraşele din Europa. Lumea rurală

Societatea românească a evoluat, de-a lungul timpului, în strânsă legătură cu schimbările care au avut loc în Europa. În secolele XIX-XX spaţiul geografic românesc s-a modernizat. Cucerirea independenţei, unificarea naţională, democratizarea societăţii s-au înfăptuit în această perioadă. În acelaşi timp statul român a asigurat minorităţilor naţionale drepturi egale cu cele ale românilor. În perioada interbelică s-au dezvoltat în România, la fel cum s-a întâmplat în Europa, o serie de grupări politice care atentau la viaţa politică democratică. Intr-o conjunctură externă favorabilă acestea au instaurat în România regimuri dictatoriale. Civilizaţia romană sub Imperiu era de tip urban. Născută din transformarea oraşelor …

Read More »

Oraşele şi satele din Dacia romană

Aşezările întemeiate în Dacia se împart, după caracterul şi statutul lor de organizare, în oraşe, sate şi aşezări întemeiate în jurul castrelor, numite canabae. Primul oraş întemeiat în Dacia după cucerirea romană a fost Sarmizegetusa, o fondaţie a împăratului Traian. Ea este în acelaşi timp şi singurul oraş din Dacia întemeiat printr-o adevărată colonizare. Oraşul a primit de la întemeiere titlul de colonia şi dreptul italic (ius Italicum), iar locuitorii lui au fost înscrişi în tribul Papiria, din care făcea parte şi împăratul. El e situat la capătul de vest al câmpiei Haţegului, pe locul satului Grădişte, care astăzi a …

Read More »

Oraşele şi corporaţiile din Anglia

Pentru a înţelege cum, după Marea Cartă, controlul feudal s-a transformat cu încetul în control parlamentar, trebuie studiată mai întâi naşterea, în Anglia Evului Mediu, a unor noi forţe – comunităţile. Dreptul feudal proteguieşte pe proprietarul războinic şi, indirect, pe şerbii acestuia. Dar o societate care nu mai era tulburată de invazii şi care puţin câte puţin se îmbogăţea nu putea rămâne războinică şi agricolă. Citadinii, neguţătorii, studenţii, în fine, toţi acei care nu intrau în cadrele societăţii feudale nu aveau posibilitatea de a trăi în siguranţă decât dacă se grupau. Orăşenii unui târg, meseriaşii unei corporaţii, studenţii unei universităţi, …

Read More »

Dezvoltarea mineritului şi meşteşugurilor, a comerţului şi oraşelor în Transilvania în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Alături de agricultură şi de creşterea animalelor, o dezvoltare deosebită a înregistrat în acest timp şi mineritul. Pentru exploatarea bogăţiilor subsolului (aur, argint, fier, sare etc.), care se găseau în cantităţi mari în această ţară, pe lângă minerii băştinaşi – cunoscători vechi ai acestei îndeletniciri – au fost colonizaţi mineri străini, cărora li s-au acordat privilegii şi care au fost aşezaţi la Turda, Sic, Dej, Cojocna, Rimetea, Abrud, Zlatna, Roşia, Baia de Arieş, Baia Mare, Baia Sprie, Rodna; unele aşezări de mineri au obţinut privilegii orăşeneşti: Rodna, Roşia, Baia Mare, Baia Sprie etc. Aceasta dovedeşte nu numai intensificarea mineritului, ci …

Read More »

Dezvoltarea comerţului şi a oraşelor în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Sporul cantitativ pe care-l cunoaşte producţia Moldovei şi Ţării Româneşti în secolul al XVIII-lea a îngăduit o intensificare a schimburilor pe piaţa internă şi o creştere a exportului de mărfuri, după cum, la rândul său, lărgirea pieţei – în proporţii care, de altminteri, nu trebuie exagerate – a stimulat producţia atât în domeniul agriculturii şi al ramurilor anexe, cât şi într-acel al meşteşugurilor. Progresele economiei marfă-bani au însemnat noi breşe în poziţiile încă puternice ale economiei naturale, care-şi avea principalele puncte de sprijin în gospodăria ţărănească, într-o vreme când oraşele înseşi îşi mai satisfăceau o parte din nevoile alimentare prin …

Read More »

Oraşele greceşti din Dobrogea în timpul stăpânirii romane (secolele I-III d.Hr.)

Cât priveşte oraşele greceşti pontice, romanii le-au protejat încă de la început, nu numai fiindcă ele reprezentau noi celule economice şi administrative ale vastului imperiu, dar şi fiindcă ele constituiau, graţie oligarhiei greceşti din aceste oraşe, tot atâtea puncte de sprijin pentru menţinerea stăpânirii romane pe malurile Dunării, ce devenise o mare arteră comercială romană. Pe de altă parte, bazinul Mării Negre interesa tot mai mult politica romană din Orient. Un document de mare însemnătate din acest punct de vedere este „hotărnicia” lui M. Laberius Maximus, guvernatorul Moesiei Inferioare, din 25 octombrie 100 d.Hr. Textul acestui document a fost descoperit …

Read More »