Tag Archives: Opere literare

„Nu e în toate zilele Paştile”. Originea creştinismului la români, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

„Nu e în toate zilele Paştile”. Originea creştinismului la români, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” din octombrie-decembrie 1882. Boace (din care a boci, bocet etc.) există şi în unele graiuri dacoromâne (conferă Dicţionarul etomologic al limbii române); originea latină a lui boace nu mai e contestată astăzi. Există o bogată literatură privind originile creştinismului la români şi epoca în care acesta a pătruns în Dacia. B.P. Hasdeu În secolul al IV-lea, creştinismul, în haină latină, devine religia oficială a Daciei, dar, cu mult înainte, colonişti din părţile …

Read More »

Ghioagă. O pagină din istoria armaturei române, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Ghioagă. O pagină din istoria armaturei române, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” din octombrie-decembrie 1882. În aromână, există, într-adevăr, cl’oagă, gl’oagă (Tache Papahagi în Dicţionarul dialectului român); comp. şi alb. kaloge, keloqe, kloq (în albaneza din Italia, conferă Giordano, Dizionario degli albanesi d’Italia, Bari, 1963). Etimologia lui Hasdeu e greu de admis; mai probabilă explicaţia prin substratul trac dată de I.I. Russu. B.P. Hasdeu Fragment O foaie din capitală a publicat zilele trecute o scrisoare de la un d. I. Cristea din comuna Floreşti în districtul Tutova, …

Read More »

Şugubăţ şi şugubină. Un rest din influinţa juridică a slavilor asupra limbei române, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Şugubăţ şi şugubină. Un rest din influinţa juridică a slavilor asupra limbei române, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” din octombrie-decembrie 1882. Etimologia lui şugubină dată de Hasdeu se regăseşte în cercetările ulterioare. Apropierea lui şugubăţ de a ţugui e făcută, cu probabilitate, şi de Iorgu Iordan (Stilistica limbii române, Bucureşti, 1975), dar respinsă de Alexandru Graur („Studii şi cercetări lingvistice” nr. 3-4 din 1956), care propune, pentru sensul „glumeţ, posnaş” (conferă şi Dicţionarul limbii române). B.P. Hasdeu Pentru vechimea lui şugubină (cu formele duşegubină, deşugubină), conferă Dicţionarul …

Read More »

Creştet şi urzică. Etimologie poporană din epoca formaţiunii limbei române, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Creştet şi urzică. Etimologie poporană din epoca formaţiunii limbei române, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” din octombrie-decembrie 1882. Pentru bibliografia românească mai nouă privitoare la etimologia populară, vezi Iorgu Iordan, Lingvistica romanică. Evoluţie, curente, metode, Bucureşti, 1962; Theodor Hristea, Probleme de etimologie, Bucureşti, 1968. Etimologia acceptată astăzi (Dicţionarul etomologic al limbii române, Dicţionarul limbii române, Dicţionarul explicativ al limbii române) este mai simplă: creştet < a creşte + suf. -et, cu o evoluţie semantică justificată (conferă şi Densusianu în „Grai şi suflet” din 1926; Puşcariu, „Dacoromania” din …

Read More »

Domname şi turcame. Sufixul romanic -ame la macedoromâni, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Domname şi turcame. Sufixul romanic -ame la macedoromâni, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” din octombrie-decembrie 1882. Citatele au reapărut în Etymologicum Magnum Romaniae, la art. -ame, în continuarea părţii care se referă direct la voinicame şi mişelame. Faţă de domname şi turcame, citate şi discutate de Hasdeu, lista de derivate aromâneşti în -ame dată de Tache Papahagi în Dicţionarul dialectului român, este impresionantă: armâname, auşame, bărbătame, criştiname, cuscrame, frăpsiname, furnicame, gricame „grecime”, muscame, priftame ,,preoţime” tinirame etc. B.P. Hasdeu Afirmaţia aceasta apare adesea în studiile lui Hasdeu …

Read More »

Voinicame şi mişelame. Istoria unui sufix romanic despărut din limba română, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Voinicame şi mişelame. Istoria unui sufix romanic despărut din limba română, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” din iulie-septembrie 18S2. Prima parte a articolului (până la: „… întocmai precum le au italianii sau spaniolii”) e reprodusă, cu unele mici deosebiri de stil, în Etymologicum Magnum Romaniae, -ame, unde se dau în plus câteva citate din aromână conţinând derivate cu -ame. domname, turcame, feciorame, mulierame. Se adaugă pentru dacoromână observaţia că în Anonymus Caransebesiensis (secolul al XVII-lea) figurează haiducame, lotrame, prostame, toate trei cu valoare colectivală. Problema sufixului -ame …

Read More »

Zglobiu. Cu un răspuns lui Miklosich, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Zglobiu. Cu un răspuns lui Miklosich, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” din aprilie-mai 1882 şi iulie-septembrie 1882. Etimologia propusă de Hasdeu (sl. zlobivu) apare la toţi cercetătorii de mai târziu (Sextil Puşcariu, Limba română, II, Rostirea, Bucureşti, 1959): „din slavicul zlobiiu am făcut zglobiu”, după modelul cuvintelor de origine slavă cu el, gl, grupuri de consoane care nu mai existau în româna comună (lat. el, gl deveniseră el’, gl’ şi, ulterior, k, g). Din punctul de vedere al foneticii istorice româneşti, etimologia lui zglobiu este o exemplificare …

Read More »

Doina răstoarnă pe Rosler, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Doina răstoarnă pe Rosler, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” din octombrie-decembrie 1882. Informaţiile istorice privitoare la vlahii din Tesalia şi la dacii lui Decebal furnizate de bizantinul Kekaumenos (secolul al XI-lea) în Strategikon au fost prelucrate de mulţi istorici de după Hasdeu (de exemplu, Dimitrie Onciul, Teoria lui Roesler, în Scrieri alese, Bucureşti, 1968; „dacii” ar fi românii nord-dunăreni, iar besii ar fi aromânii; A. Armbruster, Romanitatea românilor. Istoria unei idei, Bucureşti, 1972; Marin Popescu-Spineni, România în izvoare geografice şi cartografice, Bucureşti, 1978). În toate cercetările de …

Read More »

Doina. Originea poeziei poporane la romani, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Doina. Originea poeziei poporane la romani, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” din iulie-septembrie 1882. De fapt, studiul e mai vechi, încadrat în textul primei lecţii a cursului liber de filologie comparată deschis de Hasdeu la Universitate luni 14 octombrie 1874. În ediţia noastră, reproducem ambele versiuni, pentru că deosebirile dintre ele sunt importante. În cursul de filologie comparată, textul conţine în plus cuvinte, fraze, elemente de adresare, uneori pasaje întregi specifice stilului expunerii orale. Hasdeu a republicat studiul pentru că de fiecare dată a urmărit scopuri diferite: …

Read More »

Ghioc şi sglăvoc. Un dublet greco-latin în limba română, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Ghioc şi sglăvoc. Un dublet greco-latin în limba română, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” din iunie 1882. Din raţiuni etimologice, am menţinut scrierea cu s în sglăvoc. Termenul dublet sau dublet etimologic e obişnuit astăzi în lingvistică cu înţelesul pe care i-l dădea şi Hasdeu. Puşcariu îl foloseşte mai ales cu privire la neologisme considerate în raport cu echivalentele vechi, ca de exemplu circ fală de ev ir (din lat. circus), subtil şi subţire (din lat. subtilis), scala (din italiană), scară (moştenit din latină) şi schelă (din …

Read More »