Tag Archives: Opere literare

Enigma Otiliei, de George Călinescu (comentariu literar, rezumat literar)

În 1932, George Călinescu susţinea necesitatea apariţiei în literatura română a unui roman de atmosferă modernă, deşi respingea teoria sincronizării obligatorii a literaturii cu filozofia şi psihologia epocii, argumentând că literatura trebuie să fie în legătură directă cu „sufletul uman”. Prin romanele lui, Călinescu depăşeşte realismul clasic, creează caractere dominate de o singură trăsătură definitorie, realizând tipologii (avarul, arivistul), modernizează tehnica narativă, foloseşte detaliul în descrieri arhitecturale şi în analiza personajelor, înscriindu-se astfel în realismul secolului al XX-lea, cu trimitere certă către creaţia lui Balzac. Compoziţia romanului. Influenţe balzaciene Balzacianismul Balzacianismul este prezent în Enigma Otiliei prin tema romanului, care …

Read More »

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, de Camil Petrescu (comentariu literar, rezumat literar)

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, de Camil Petrescu, este un romana cărei primă ediţie a fost publicată în 1930 la Bucureşti. Înscriindu-se în modernismul lovinescian al epocii, ale cărui noi direcţii îşi propuneau sincronizarea literaturii române cu literatura europeană (principiul sincronismului), recomandând scriitorilor trecerea de la tema rurală la tema urbană, de la personajele ţărăneşti la cele intelectuale, Camil Petrescu se va inspira din mediul citadin şi va crea eroul intelectual lucid, analist şi introspectiv. Subiectul romanului Romanul începe cu prezentarea lui Ştefan Gheorghidiu, potrivit jurnalului de front al acestuia, ca proaspăt sublocotenent rezervist în primăvara anului …

Read More »

Alexandru Lăpuşneanul, de Costache Negruzzi (comentariu literar, rezumat literar)

Alexandru Lăpuşneanul, de Costache Negruzzi, este prima nuvelă istorică din literatura română a cărei primă ediţie a fost publicată la 30 ianuarie 1840, în primul număr al revistei „Dacia literară”. Construcţia şi momentele subiectului Acţiunea Acţiunea se bazează pe conflictul bine evidenţiat dintre domnitor şi boierii care-l trădaseră în prima domnie şi-l siliseră să părăsească tronul Moldovei. Naratorul obiectiv şi omniscient (heterodiegetic) şi naraţiunea la persoana a III-a, cu focalizare zero definesc viziunea narativă „dindărăt” a nuvelei. Modalitatea narativă (situaţia diegetică) se remarcă, aşadar, prin absenţa mărcilor formale ale naratorului obiectiv, de unde reie”se distanţarea acestuia de evenimente şi caracterul …

Read More »

Moara cu noroc, de Ioan Slavici (comentariu literar, rezumat literar)

Tematica. Momentele subiectului. Personajele Ioan Slavici, prozator ardelean, precursor al lui Liviu Rebreanu, este un autor moralist, un fin psiholog, un creator de tipologii. După cum el însuşi mărturiseşte, ca adept înflăcărat al lui Confuciu, aplică în opera sa principalele virtuţi morale exprimate de acesta: sinceritatea, demnitatea, buna-credinţă, francheţea, cinstea, iubirea de adevăr, chibzuinţă, afirmând că filozoful chinez este „cel mai cu minte dintre toţi oamenii care le-au dat altora sfaturi”. (Educaţia morală) Întreaga creaţie a lui Slavici este o pledoarie pentru echilibru moral, pentru chibzuinţă şi înţelepciune, pentru fericire prin iubirea de oameni şi păstrarea măsurii în toate, iar …

Read More »

Ion, de Liviu Rebreanu (comentariu literar, rezumat literar)

Romanul Ion, de Liviu Rebranu, a fost publicat în anul 1920, după o lungă perioadă de gestaţie, aşa cum însuşi autorul menţionează în finalul operei, între martie 1913 – iulie 1920. Apariţia romanului a stârnit un adevărat entuziasm în epocă, mai ales că nicio creaţie nuvelistică de până atunci nu anunţa această evoluţie spectaculoasă: „Nimic din ce a publicat înainte nu ne putea face să prevedem admirabila dezvoltare a unui scriitor, care a început şi a continuat vreo zece ani, nu numai fără strălucire dar şi fără indicaţii de viitor”, nota Eugen Lovinescu. Criticul primeşte romanul Ion ca pe o …

Read More »

Baltagul, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar, rezumat literar)

Povestirea subiectului pe capitole Romanul Baltagul, de Mihail Sadoveanu, apărut în 1930, este un adevărat „poem al naturii şi al sufletului omului simplu, o «Mioriţă» în dimensiuni mari” (George Călinescu). Versul moto, „Stăpâne, stăpâne, / Mai chiamă şi-un câne”, argumentează viziunea mioritică a morţii, căreia Sadoveanu îi dă o nouă interpretare, aceea a existenţei duale ciclice, succesiunea existenţială de la viaţă la moarte şi din noii la viaţă. Romanul a fost scris în numai 17 zile şi are ca surse de inspiraţie balade populare de la care Sadoveanu preia idei şi motive mitologice româneşti: Salga (setea de împlinire a actului …

Read More »

O scrisoare pierdută, de I.L. Caragiale (comentariu literar, rezumat literar)

Povestire pe acte şi scene, cu precizarea momentelor subiectului I.L. Caragiale, dramaturg şi prozator, a fost un observator lucid şi ironic al societăţii româneşti din vremea lui, un scriitor realist şi moralizator, un excepţional creator de oameni şi de viaţă. Comediile sale – O scrisoare pierdută, D-ale carnavalului, O noapte furtunoasă şi Conu Leonida faţă cu reacţiunea – ilustrează un spirit de observaţie necruţător pentru cunoaşterea firii umane, de aceea personajele lui trăiesc în orice epocă prin vicii, impostură, ridicol şi prostie. Caragiale se dovedeşte acelaşi artist desăvârşit în crearea de caractere şi situaţii surprinzătoare pe care le creează în …

Read More »

Amintiri din copilărie, de Ion Creangă (comentariu literar, rezumat literar)

Bildungsromanul Opera Amintiri din copilărie, de Ion Creangă, apare în revista „Convorbiri literare” astfel: în 1881, ianuarie, partea I, în aprilie partea a II-a şi în 1882, martie, partea a III-a, ultima parte fiind publicată postum, în 1892. Amintiri din copilărie este un roman autobiografic, romanul formării personalităţii unui tânăr şi un bildungsroman, care prezintă procesul educaţiei şi al experienţei dobândite de Nică, Ion Creangă fiind scriitorul care realizează „primul roman al copilăriei ţărăneşti” din literatura noastră. Definiţii Bildungsromanul este romanul devenirii, al creşterii şi formării unui personaj, urmărit în evoluţia lui, pe fundalul unor medii sociale diferite, realizând uneori …

Read More »

Moromeţii, de Marin Preda (comentariu literar, rezumat literar)

Tema predilectă a operei lui Marin Preda este cea rurală, reprezentată de satul românesc din Câmpia Dunării, supus zguduitoarelor prefaceri ale istoriei, ilustrat prin familie, ţărănime şi drama ei istorică, pe care scriitorul o defineşte printr-un conflict violent cu ordinea socială şi ideologică a realităţilor vremii. Valoarea de excepţie a Moromeţilor constă în densitatea epică, în profunzimea psihologică şi în problematica inedită a satului românesc ante şi postbelic, surprins la răspântia dintre două orânduiri sociale. Scriitorul a intenţionat să realizeze o teatrologie românească „moromeţiană”, prin care să contureze perioada cuprinsă între „anii dinaintea celui de al doilea război mondial” (1937) …

Read More »

Luceafărul, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Dragostea lui Mihai Eminescu pentru folclorul naţional a fost profundă şi constantă, poetul simţindu-şi rădăcinile spirituale adânc înfipte în sufletul neamului românesc, după cum mărturisea el însuşi într-o însemnare făcută pe marginea unui manuscris: „Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor, cum soarbe soarele un nour de aur din marea de amar”. Eminescu a fost fascinat de creaţiile populare, culegând doine, legende şi basme care l-au inspirat şi i-au influenţat întreaga creaţie. Basmele culese au fost prelucrate şi versificate, uneori modificate atât în conţinut, cât şi în semnificaţii, adaptându-le universului său poetic. Din cartea folcloristului german Richard Kunisch, cuprinzând şi basme …

Read More »