Tag Archives: Moldova

Bătălia pentru Moldova (1600)

După luarea în stăpânire a Transilvaniei, Mihai Viteazul s-a confruntat cu o situaţie politico-militară complicată. Polonia, adversara Habsburgilor, nu privea cu ochi buni gestul domnului Ţării Româneşti, prezenţa acestuia la nord de munţi fiind un pericol pentru Moldova. Ieremia Movilă, domnul de la Iaşi, şi vasal Poloniei, găzduia pe Sigismund Bathory şi făcea, la rândul său, planuri de înlocuire a lui Mihai cu fratele său Simion Movilă. Nici relaţiile cu împăratul Rudolf nu erau foarte bune, Habsburgii fiind nemulţumiţi de faptul că Mihai Viteazul a refuzat să le cedeze Ardealul. Cucerirea Moldovei răspundea, prin urmare, unor necesităţi strategice şi politico-diplomatice, …

Read More »

Bătălia din Moldova (martie-august 1944)

În martie 1944, după aproape 3 ani de război, partea de est şi nord-est a României a redevenit teatru de acţiuni militare, în urma pătrunderii trupelor sovietice pe teritoriul naţional. Evenimentul se producea înaintea adoptării şi punerii în aplicare a planului de măsuri privind apărarea pe Nistru şi într-un context în care germanii dădeau prioritate propriilor planuri militare, neoferind lui Ion Antonescu informaţiile necesare desfăşurării viitoarelor operaţii militare pe frontul român. La rându-i, conducătorul statului român a încercat să atragă spre spaţiul românesc cât mai multe forţe germane, care să se opună împreună cu armatele române înaintării trupelor sovietice. În …

Read More »

Anularea alegerilor din Moldova din iulie 1857

Dând curs uriaşei mişcări de protest din Principate, puterile favorabile Unirii, în frunte cu Franţa şi Rusia, au cerut anularea alegerilor. Comisarul rus Basily declara colegilor săi că, „dacă nu este înţelegere, vor fi bubuituri de tun”, iar lui Thouvenel i se ordonă să dovedească energie şi să părăsească Constantinopolul în cazul refuzului Porţii de a casa alegerile. Cea mai înverşunată susţinătoare a alegerilor falsificate era diplomaţia habsburgică, deoarece Austria se temea că n-ar mai fi putut păstra Transilvania dacă se înfăptuia Unirea Principatelor Române dunărene. Consulul Austriei din Iaşi plănui grabnica convocare a Divanului falsificat, chiar şi fără consimţământul …

Read More »

Tributul şi alte poveri ale Moldovei şi Ţării Româneşti

Cu ce scop era pus în scaun un domn român, el ştia cât se poate de bine această misiune: el avea pur şi simplu datoria să administreze ţara spre folosul exclusiv al „împăratului”. În primul rând, suzeranul cerea plata punctuală a tributului, a cărui întârziere era socotită ca un semn de răzvrătire şi supunea pe vinovat la pedeapsa cu moarte. Pe la începutul lui aprilie trebuiau predate regulat la vistierie pungile cu aspri datorite. Vistiernicul se convingea personal dacă erau de fapt câte 500 bucăţi în fiecare pungă şi le pecetluia cu pecetea sa. Apoi haraciul împărătesc se încărca pe …

Read More »

Prefacerile politice din Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Apariţia unei noi boierimi A doua jumătate a veacului al XVI-lea este frământată de un lung şir de lupte ce au loc între apărătorii puterii centrale şi reprezentanţii reînvierii fărâmiţării feudale, între vechea boierime conservatoare şi o boierime nouă, interesată în întărirea puterii centrale, între diverse grupări de boieri, interesate în acapararea puterii politice în stat. După forţele aflate în luptă, după mijloacele pe care le-au folosit ele şi după scopul urmărit, se pot distinge două faze: cea dintâi – cuprinzând aproximativ deceniile al cincilea şi al şaselea – se caracterizează prin reacţiunea marii boierimi împotriva domniei, prin lupta pe …

Read More »

Consolidarea poziţiei internaţionale a Moldovei (1365-1400)

Statul feudal moldovean s-a consolidat şi şi-a desăvârşit organizarea în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, în mijlocul rivalităţilor şi a tendinţelor de stăpânire din partea unor puteri vecine. La nord-est, între feudalii poloni şi cei lituanieni, izbucniseră lupte înverşunate pentru acapararea teritoriilor cnezatului de Halici, încheiate printr-un compromis: Haliciul propriu-zis a rămas Poloniei, iar părţile răsăritene, cunoscute sub numele de Podolia, au fost ocupate de cnejii lituanieni (1366). În perioada de accentuare a contradicţiilor dintre cele două tabere şi atât timp cât stăpânirea lor în aceste părţi, în permanenţă slăbită de răscoalele populaţiei ucrainene, nu ajunsese la o …

Read More »

Criza fărâmiţării feudale în Moldova (1432-1457)

Perioada cuprinsă între moartea lui Alexandru cel Bun şi urcarea pe tron a lui Ştefan cel Mare – ca şi aceea dintre moartea lui Mircea cel Bătrân şi domnia lui Vlad Ţepeş – se caracterizează prin criza regimului de fărâmiţare feudală, ce se manifestă prin luptele purtate înăuntrul ţării, între grupările boiereşti. Nu întâmplător aceste lupte feudale au izbucnit cu violenţă la sfârşitul unor domnii atât de lungi, ca cele ale lui Mircea cel Bătrân şi Alexandru cel Bun. În cursul celor peste 30 de ani de domnie ai fiecăruia, aceştia au reuşit să stăvilească anarhia feudală internă, canalizând energiile …

Read More »

Epilogul acţiunii eteriste în Moldova

Conducătorii trupelor eteriste din această provincie, C. Pendedeca (ce fusese trimis de Ipsilanti în luna aprilie să guverneze acest principat, după abdicarea lui Mihail Suţu) şi Gheorghe Cantacuzino (trimis în luna mai să reorganizeze acţiunea eteristă din Moldova), după ce şi-au disputat întâietatea şi şi-au dispersat trupele în loc să le concentreze, s-au refugiat în Basarabia, renunţând la lupta cu turcii. De pe malul stâng al Prutului, Cantacuzino îşi îndemna soldaţii lăsaţi la Sculeni să treacă cu toţii în Basarabia, întrucât nu vor putea ţine piept numeroasei oştiri turceşti care se apropia. Însă acest grup de eterişti n-a urmat exemplul …

Read More »

Campania regelui Ioan Albert în Moldova (1497)

Pregătită din vreme, campania regelui Ioan Albert din toamna anului 1497 a reprezentat pentru Moldova cea mai mare desfăşurare de forţe inamice pe teritoriul sau, cunoscută de la expediţiile lui Mahomed al II-lea şi Baiazid al II-lea. Ea întrunea oştile feudale ale numeroaselor provincii supuse coroanei Poloniei, având în ajutor până şi pe cavalerii teutoni. Scopul mărturisit era acela de a elibera din stăpânirea turcească Chilia, Cetatea Albă, ba chiar şi Caffa; cel nemărturisit îl privea însă pe Ştefan, care trebuia înlocuit din scaun cu fratele mai mic al regelui, Sigismund – singurul Iagellon, în afară de cardinalul Frederic, rămas …

Read More »

Manufacturile în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Apariţia manufacturilor este semnul premergător al orânduirii capitaliste. „Atelierele cu un număr de muncitori mai mult sau mai puţin important introduc treptat diviziunea muncii, şi în felul acesta cooperaţia capitalistă simplă se transformă în manufactură capitalistă”. Printre atelierele cu lucrători ceva mai numeroşi, în ţările române au fost tipografiile. În secolul al XVIII-lea se tipăresc în tipografiile româneşti câte două-trei cărţi pe an şi chiar mai multe, ceea ce arată că numărul lucrătorilor s-a mărit şi că ei posedau o tehnică mai înaintată. Aceşti lucrători erau diferenţiaţi în privinţa lucrului: culegători, corectori, gravori, legători de cărţi, toţi lucrând sub conducerea …

Read More »