Tag Archives: Moldova

Domnia lui Petru Rareş. Căderea Moldovei sub dominaţia otomană (1538)

După moartea lui Ştefăniţă, la începutul anului 1527, boierii moldoveni au ales ca domn al ţării pe Petru Rareş, fiu natural al lui Ştefan cel Mare (1527-1538 şi 1541-1546). În condiţiile grele în care a ocupat tronul, Petru Rareş a înţeles că numai o domnie puternică putea organiza rezistenţa Moldovei împotriva presiunii otomane, în continuă creştere după căderea Ungariei. De aceea, politica internă a noului domn este asemănătoare cu aceea din ultima parte a domniei tatălui său: o politică al cărei scop era întărirea autorităţii domneşti şi îngrădirea puterii marii boierimi. Este semnificativ, în această privinţă, faptul că Rareş a …

Read More »

Literatura populară în Moldova şi Ţara Românească în secolele XVII-XVIII

În ce priveşte creaţia populară din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, suntem într-o situaţie mai favorabilă decât pentru epocile anterioare, căci din această vreme încep să ni se păstreze, pe lângă exemplare de poezie epică databile prin cuprinsul lor, şi informaţiile relativ bogate pe care ni le transmit unii din cărturarii vremii. Cel dintâi dintre aceştia care s-a aplecat cu mai mult interes asupra tradiţiilor poporului este Dimitrie Cantemir. De cele mai multe ori el nu face decât să ne confirme existenţa în vremea sa a unor rituri sau jocuri însoţite de cântece, a căror origine este cu mult …

Read More »

Consolidarea regimului nobiliar în Moldova şi Ţara Românească în primele decenii ale secolului al XVII-lea

Consolidarea regimului nobiliar în Moldova şi Ţara Românească a însemnat o intensificare a exploatării ţărănimii, ceea ce a avut drept consecinţă ascuţirea luptei de clasă şi izbucnirea a numeroase răscoale antifeudale. În acelaşi timp, în sânul clasei dominante au loc puternice conflicte între facţiunile boiereşti, pentru stăpânirea puterii în stat. Restaurarea dominaţiei otomane a fost însoţită, pe de altă parte, de pătrunderea a numeroase elemente greceşti în rândurile boierimii şi ale orăşenilor. Acest fapt a făcut ca situaţia internă din cele două ţări să devină şi mai complexă. Prezenţa unor concurenţi, susţinuţi de domnie şi de Poartă, la exploatarea maselor, …

Read More »

Comerţul de tranzit în Moldova şi Ţara Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

Tariful de 3% aplicat pe tot cuprinsul Imperiului Otoman o singură dată, la intrare sau la ieşire, poziţia geografică a ţărilor române şi Dunărea care le lega de Europa centrală făceau din Ţara Românească şi Moldova o etapă necesară şi importantă pentru comerţul Austriei. După generalul Langeron, comerţul din provinciile turceşti în statele habsburgice raporta Ţării Româneşti „sume imense”. De unde provenea acest beneficiu, dacă tranzitul era liber după plata taxei de 3% la intrarea în orice punct al Imperiului Otoman? Din aceleaşi surse din care domnii au ştiut să tragă atâtea venituri extraordinare. Sub diferite forme şi denumiri – …

Read More »

Populaţia în Moldova şi Ţara Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

În ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea şi la începutul secolului al XIX-lea, dezvoltarea economică a Moldovei şi Ţării Româneşti şi îngrădirea dominaţiei otomane au contribuit la o simţitoare creştere a populaţiei. În condiţiile acestei noi situaţii, politica domniei de a procura braţe de muncă pentru regiunile de câmpie, prin colonizări de ţărani din regiunile de deal, din Transilvania şi din sudul Dunării, a dat rezultate mai eficace decât în epoca precedentă în ciuda pustiirilor provocate de războaie, incursiuni turceşti de pradă şi epidemii. O apreciere generală asupra nivelului demografic al principatelor se poate face mai bine în această perioadă, …

Read More »

Dezvoltarea social-economică a Moldovei şi Ţării Româneşti în prima jumătate a secolului al XVI-lea

Procesul general de dezvoltare economică surprins în a doua jumătate a secolului al XV-lea continuă şi în prima jumătate a secolului următor. Dezvoltarea schimbului, consecinţă a creşterii producţiei de mărfuri şi a productivităţii muncii, duce la creşterea tendinţei feudalilor, pe de o parte, de a-şi lărgi proprietăţile, acaparând prin diferite mijloace pământurile ţăranilor, pe de altă parte, de a intensifica exploatarea ţărănimii. Creşterea puterii economice a feudalilor a făcut să sporească şi puterea lor politică; ei folosesc această putere ca să-şi consolideze poziţia de clasă stăpânitoare şi să imprime orientarea lor politicii întregii ţări. Agricultura şi creşterea vitelor Principalele ramuri …

Read More »

Mişcările ţărăneşti din Moldova şi Ţara Românească în prima jumătate a secolului al XVII-lea

Răscoalele ţărăneşti sunt deosebit de dese în această vreme şi capătă o mare amploare atât în Moldova, cât şi în Ţara Românească. Pricina acestor mişcări stă în exploatarea crescândă a ţăranilor de către boieri şi de stat, în condiţiile speciale ale regimului nobiliar. În prima jumătate a secolului al XVII-lea, asistăm la o nouă ofensivă boierească pentru deposedarea de pământ şi de libertate a moşnenilor şi răzeşilor, precum şi la deposedarea de ultimele drepturi a ţăranilor dependenţi (dreptul de strămutare şi dreptul de a nu fi vânduţi fără pământul pe care-l lucrau). Exploatarea feudală şi războaiele purtate pe teritoriul României …

Read More »

Regimul nobiliar în Moldova în primele decenii ale secolului al XVII-lea

În Moldova, instaurarea regimului nobiliar s-a realizat prin ridicarea la domnie a familiei Movileştilor, prima familie boierească care a ocupat tronul fără să fi avut legături cu vechile dinastii. Sprijiniţi pe ajutorul oştirilor nobiliare polone, Movileştii au putut să facă faţă câtva timp răscoalelor ţărăneşti şi rivalităţii celorlalte grupări boiereşti din Moldova, întărind astfel regimul nobiliar. Situaţia lor este primejduită din momentul în care turcii hotărăsc să-şi restabilească dominaţia deplină asupra celor trei ţări române, înlăturând influenţele politice străine. Căderea Movileştilor (1611-1617) În 1611, turcii, pentru a înlătura influenţa politică polonă din Moldova, mazilesc pe tânărul Constantin Movilă şi numesc …

Read More »

Alianţa Moldovei cu marele cnezat al Moscovei

Politica antipolonă desfăşurată de Ştefan cel Mare în anii 1490-1492 era legată de o nouă orientare a Moldovei în relaţiile sale externe, bazată pe o alianţă tot mai strânsă cu marele cnezat al Moscovei. Această alianţa avea la baza ei vechi relaţii economice, politice şi culturale. Ea fusese precedată de legături dinastice între Moldova şi cnejii ruşi, care concretizau – ca atât de frecvent în evul mediu – raporturi variate şi tendinţe politice bine definite. Prima soţie a lui Ştefan cel Mare, Evdochia, fusese fiica lui Olelko, cneazul Kievului şi nepoată, prin mama sa, a marelui cneaz al Moscovei, Vasili …

Read More »

Politica internă în Moldova şi Ţara Românească (1834-1848)

Viaţa politică a Principatelor Române în această perioadă este dominată de mişcările revoluţionare împotriva regimului feudal, care pregătesc revoluţia din 1848. Paralel cu aceste frământări revoluţionare, se desfăşoară şi conflictele dintre domn şi Obşteasca Adunare, primul urmărind să-şi impună autoritatea conferită de Regulamentul organic, a doua străduindu-se să-şi menţină şi să-şi întărească poziţia în stat, subminând autoritatea domnului. Nu este, prin urmare, vorba de o luptă între două tendinţe a două clase opuse, ci de lupta între fracţiunile clasei stăpânitoare, care tind să-şi asigure beneficii pe seama maselor şi îndeosebi a ţărănimii. Această luptă înlesneşte amestecul puterilor suzerană (Turcia) şi …

Read More »