Tag Archives: Mihai Eminescu

Aprecieri şi referinţe critice despre Mihai Eminescu

„Acesta a fost Eminescu, aceasta este opera lui. Pe cât se poate omeneşte prevedea, literatura poetică română va începe secolul al 20-lea sub auspiciile geniului lui, şi forma limbei naţionale, care şi-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire pană astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvol­tarea viitoare a vestmântului cugetării româneşti.” Titu Maiorescu, 1889 ***** „Negaţia radicală se asociază în gazetăria lui Eminescu cu un pesimism de sfârşit de lume, cu un sentiment de dezolare cosmică, aşa cum se întâmplă şi în poemele de meditaţie. Un pesimism însă activ, dacă-i putem spune astfel, saturat de invective …

Read More »

Cronologia lui Mihai Eminescu

1850 15 ianuarie – Se naşte în oraşul Botoşani al şaptelea copil al căminarului Gheorghe Eminovici şi al soţiei sale Raluca, din familia Iuraşcu. Actul de naştere îi înregistrează numele sub forma Mihail şi cea de Mihai se impune mult mai târziu. Familia cobora pe linie paternă din Transilvania, de unde emigrează în Bucovina în secolul al XVIII-lea ca urmare a exploatării iobăgeşti, obligaţiilor militare şi persecuţiilor religioase. Bunicii săi, Vasile (1780-1844) şi Ioana (1782-1844), trăiesc în Călineştii lui Cuparencu, comună situată nu departe de Suceava, întemeiată de emigranţi transilvăneni. Mor în epidemia de holeră din 1844 şi poetul, născut …

Read More »

Mihai Eminescu – tabel cronologic

  1735 – Anul probabil de naştere a lui Petrea (Petru) Iminovici, tatăl lui Vasile Eminovici şi bunicul căminarului Gheorghe Eminovici. După unele surse, anul naşterii este presupus a fi 1736, iar locul naşterii Blaj. 1736 – Se naşte Agafia Şerban, soţia lui Petrea, străbunica lui Mihai Eminescu (decedat 1818). 1750 – Anul prezumtiv de naştere a lui Ion (Iov) Juraşcu, tatăl stolnicului Vasile Iuraşcu, bunicul lui Mihai. 1755 – În catalogul Şcolii din Blaj sunt înmatriculaţi 4 elevi cu numele de Iminovici. Acest fapt îndreptăţeşte ideea originii ardelene a ramurii Iminovici. 1780 – Se naşte, în satul Călineşti, Vasile Eminovici, fiul lui Petrea şi Agafia, tatăl lui Gheorghe …

Read More »

Lista manuscriselor lui Mihai Eminescu din Biblioteca Academiei Române

Lămuririle cu care însoţim fiecare manuscris sunt, hotărât, mult prea sumare. Ele nu urmăresc să descrie întreg conţinutul unui manuscris, ceea ce ar fi nu numai imposibil, dar poate şi inutil. Cele câteva informaţii vor numai să sugereze constituţia originară sau de bibliotecă a manuscrisului, fizionomia de epocă, dacă e unitar, omogen sau miscelaneu (într-un fel, toate manuscrisele sunt miscelanee, deoarece conţinutul e divers; am denumit astfel îndeosebi pe cele cu file detaşate, alcătuite de altcineva), numărul filelor (numerotaţia bibliotecii mergând pe file, numărul paginilor e, aşadar, dublu) şi unele, cel puţin, din titlurile pieselor fiecărui manuscris. La câteva din …

Read More »

Indice alfabetic al poeziilor lui Mihai Eminescu

A Adânca mare Adio Aducând cântări mulţime Afară-i toamnă A fost odat-un cântăreţ Ah, cerut-am de la zodii Ah, mierea buzei tale Ai noştri tineri… Albumul Amicului F.I. Amorul unei marmure Am pus sofa la fereasta Antropomorfism Apari să dai lumină Asta vreu, dragul meu! Atât de dulce… Atât de fragedă… Auzi prin frunzi uscate Aveam o muză Azi e zi întâi de mai B Basmul ce i l-aş spune ei Bismarqueuri de falsă marcă C Calul troian Ca o făclie… Care-i amorul meu în astă lume Care-o fi în lume… Ca şi Stoa ce pretinde… Catrene Călin (file din …

Read More »

Fragmentarium, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Fragmentele din 1868-1870 cuprind idei-nucleu care anticipează unele din tezele filozofice de mai târziu din scrisul lui Eminescu. Generalităţile unesc texte din 1871-1882 în care Eminescu caută să definească obiectul filozofiei în raport cu ştiinţele exacte. George Călinescu acordă atenţie textului Filozofia creşte intelectul prin care ilustrează gândirea filozofică a poetului. Textul Filozofia are un scop social reţine atenţia prin reflecţiile antischopenhaueriene. Secţiunea Ontologie grupează texte privind existenţa în genere, natura: mişcare, materie, raporturi şi om – societate – istorie în interpretare filozofică. Se deschide cu textul Esse-movi, enunţ esenţial în opera eminesciană. Poetul se opreşte la modificarea conceptelor şi …

Read More »

Ceea ce-mi roade inima…, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Ceea ce-mi roade inima…, de Mihai Eminescu, este un articol a cărui primă ediţie a fost publicată de Dimitrie Vatamaniuc în revista „Manuscriptum”, nr. 4 din octombrie-decembrie 1980. A fost publicat, prima dată, în volum în Opere XII. Publicistica. Se păstrează în manuscrisul 2.276, 191r-198r. Eminescu aşterne pe hârtie acest articol-confesiune în martie 1881 la o mare tensiune intelectuală, cum se vede de altfel şi din scrisul precipitat, ce ridică mari dificultăţi în descifrare. Poetul dă expresie indignării sale împotriva fruntaşilor partidelor conservator şi liberal, care duceau tratative în vederea proclamării Regatului. I.C. Brătianu, preşedintele Partidului Liberal, adresează conservatorilor invitaţia …

Read More »

Tot în n-rul nostru…, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Tot în n-rul nostru…, de Mihai Eminescu, este un articol a cărui primă ediţie a fost publicată de Dimitrie Vatamaniuc în revista „Manuscriptum”, nr. 3 din iulie-septembrie, 1978. A fost publicat, prima dată, în volum în Opere X. Publicistica. Se păstrează în manuscrisul 2.264, 425r-438r. Eminescu trimite la editorialul său Organele de publicitate…, publicat în „Timpul” din 20 decembrie 1878 (Opere X. Publicistica), unde denunţă „incapacitatea erijată în titlu de merit, prostia şi neştiinţa brevetate ca titluri de recomandare”. Teza este expusă în termeni asemănători şi în articolul În numărul nostru de la 20 decembrie…, publicat în „Timpul” din 12 …

Read More »

Dezlegarea cestiunei orientului…, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Dezlegarea cestiunei orientului…, de Mihai Eminescu, este un articol a cărui primă ediţie a fost publicată de Dimitrie Vatamaniuc în revista „Manuscriptum”, nr. 1 din ianuarie-martie 1979 A fost publicat, prima dată, în volum în Opere IX. Publicistica. Se păstrează în manuscrisul 2.264, 1r-4r. Eminescu comentează Constituţia Imperiului otoman promulgată de sultanul Abdul Hamid la 23 decembrie 1876. Constituţia declara toţi locuitorii imperiului – „otomani”. Poetul caracterizează Constituţia turcească un „talmeş-balmeş” care nu deosebea naţionalitate de naţionalitate. Imperiul otoman era ameninţat, considera Eminescu, de cucerirea de către diferite elemente pe cale economică. Considera că cercurile politice ale slavilor din sudul …

Read More »

Teatru românesc (Moartea lui Constantin Brâncoveanu…), de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Teatru românesc (Moartea lui Constantin Brâncoveanu…), de Mihai Eminescu, este o cronică dramatică a cărei primă ediţie a fost publicată în Scrieri politice şi literare, de Ion Scurtu, vol. I, 1905 Se păstrează în manuscrisul 2.254, 303r-303v. Drama lui Antonin Roques se tipăreşte în volum în 1872. Se reprezintă la Bucureşti în 6 noiembrie 1871 şi la Iaşi în 31 octombrie 1874. Volumele sale Pieces dramatiques et poesies diverses (Paris, 1855), Le nouveau livre de la sagesse (Paris, 1873), Un caprice de Venus (Bucureşti, 1875) nu-l recomandă ca poet şi cu atât mai mult ca dramaturg. Şi-a câştigat merite pentru …

Read More »