Tag Archives: Mihai Eminescu – opera literară

Lista manuscriselor lui Mihai Eminescu din Biblioteca Academiei Române

Lămuririle cu care însoţim fiecare manuscris sunt, hotărât, mult prea sumare. Ele nu urmăresc să descrie întreg conţinutul unui manuscris, ceea ce ar fi nu numai imposibil, dar poate şi inutil. Cele câteva informaţii vor numai să sugereze constituţia originară sau de bibliotecă a manuscrisului, fizionomia de epocă, dacă e unitar, omogen sau miscelaneu (într-un fel, toate manuscrisele sunt miscelanee, deoarece conţinutul e divers; am denumit astfel îndeosebi pe cele cu file detaşate, alcătuite de altcineva), numărul filelor (numerotaţia bibliotecii mergând pe file, numărul paginilor e, aşadar, dublu) şi unele, cel puţin, din titlurile pieselor fiecărui manuscris. La câteva din …

Read More »

Indice alfabetic al poeziilor lui Mihai Eminescu

A Adânca mare Adio Aducând cântări mulţime Afară-i toamnă A fost odat-un cântăreţ Ah, cerut-am de la zodii Ah, mierea buzei tale Ai noştri tineri… Albumul Amicului F.I. Amorul unei marmure Am pus sofa la fereasta Antropomorfism Apari să dai lumină Asta vreu, dragul meu! Atât de dulce… Atât de fragedă… Auzi prin frunzi uscate Aveam o muză Azi e zi întâi de mai B Basmul ce i l-aş spune ei Bismarqueuri de falsă marcă C Calul troian Ca o făclie… Care-i amorul meu în astă lume Care-o fi în lume… Ca şi Stoa ce pretinde… Catrene Călin (file din …

Read More »

Fragmentarium, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Fragmentele din 1868-1870 cuprind idei-nucleu care anticipează unele din tezele filozofice de mai târziu din scrisul lui Eminescu. Generalităţile unesc texte din 1871-1882 în care Eminescu caută să definească obiectul filozofiei în raport cu ştiinţele exacte. George Călinescu acordă atenţie textului Filozofia creşte intelectul prin care ilustrează gândirea filozofică a poetului. Textul Filozofia are un scop social reţine atenţia prin reflecţiile antischopenhaueriene. Secţiunea Ontologie grupează texte privind existenţa în genere, natura: mişcare, materie, raporturi şi om – societate – istorie în interpretare filozofică. Se deschide cu textul Esse-movi, enunţ esenţial în opera eminesciană. Poetul se opreşte la modificarea conceptelor şi …

Read More »

Ceea ce-mi roade inima…, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Ceea ce-mi roade inima…, de Mihai Eminescu, este un articol a cărui primă ediţie a fost publicată de Dimitrie Vatamaniuc în revista „Manuscriptum”, nr. 4 din octombrie-decembrie 1980. A fost publicat, prima dată, în volum în Opere XII. Publicistica. Se păstrează în manuscrisul 2.276, 191r-198r. Eminescu aşterne pe hârtie acest articol-confesiune în martie 1881 la o mare tensiune intelectuală, cum se vede de altfel şi din scrisul precipitat, ce ridică mari dificultăţi în descifrare. Poetul dă expresie indignării sale împotriva fruntaşilor partidelor conservator şi liberal, care duceau tratative în vederea proclamării Regatului. I.C. Brătianu, preşedintele Partidului Liberal, adresează conservatorilor invitaţia …

Read More »

Tot în n-rul nostru…, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Tot în n-rul nostru…, de Mihai Eminescu, este un articol a cărui primă ediţie a fost publicată de Dimitrie Vatamaniuc în revista „Manuscriptum”, nr. 3 din iulie-septembrie, 1978. A fost publicat, prima dată, în volum în Opere X. Publicistica. Se păstrează în manuscrisul 2.264, 425r-438r. Eminescu trimite la editorialul său Organele de publicitate…, publicat în „Timpul” din 20 decembrie 1878 (Opere X. Publicistica), unde denunţă „incapacitatea erijată în titlu de merit, prostia şi neştiinţa brevetate ca titluri de recomandare”. Teza este expusă în termeni asemănători şi în articolul În numărul nostru de la 20 decembrie…, publicat în „Timpul” din 12 …

Read More »

Dezlegarea cestiunei orientului…, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Dezlegarea cestiunei orientului…, de Mihai Eminescu, este un articol a cărui primă ediţie a fost publicată de Dimitrie Vatamaniuc în revista „Manuscriptum”, nr. 1 din ianuarie-martie 1979 A fost publicat, prima dată, în volum în Opere IX. Publicistica. Se păstrează în manuscrisul 2.264, 1r-4r. Eminescu comentează Constituţia Imperiului otoman promulgată de sultanul Abdul Hamid la 23 decembrie 1876. Constituţia declara toţi locuitorii imperiului – „otomani”. Poetul caracterizează Constituţia turcească un „talmeş-balmeş” care nu deosebea naţionalitate de naţionalitate. Imperiul otoman era ameninţat, considera Eminescu, de cucerirea de către diferite elemente pe cale economică. Considera că cercurile politice ale slavilor din sudul …

Read More »

Teatru românesc (Moartea lui Constantin Brâncoveanu…), de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Teatru românesc (Moartea lui Constantin Brâncoveanu…), de Mihai Eminescu, este o cronică dramatică a cărei primă ediţie a fost publicată în Scrieri politice şi literare, de Ion Scurtu, vol. I, 1905 Se păstrează în manuscrisul 2.254, 303r-303v. Drama lui Antonin Roques se tipăreşte în volum în 1872. Se reprezintă la Bucureşti în 6 noiembrie 1871 şi la Iaşi în 31 octombrie 1874. Volumele sale Pieces dramatiques et poesies diverses (Paris, 1855), Le nouveau livre de la sagesse (Paris, 1873), Un caprice de Venus (Bucureşti, 1875) nu-l recomandă ca poet şi cu atât mai mult ca dramaturg. Şi-a câştigat merite pentru …

Read More »

Din şedinţele Societăţii „România jună”. Naţionaliştii şi cosmopoliţii, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Din şedinţele Societăţii „România jună”. Naţionaliştii şi cosmopoliţii, de Mihai Eminescu, este un articol publicistic a cărui primă ediţie a apărut în Scrieri politice şi literare, de Ion Scurtu, vol. I, 1905. Se păstrează în manuscrisul 2.257, 225r-230r, 224r, 233r, 235r, 236r, 234r, 231r, 232r. Pregăteşte acest articol pentru ziarul „Românul”, în octombrie-decembrie 1871, când au loc în Societatea „România jună” dezbateri aprinse după Serbarea de la Puma din august 1871. Organizatorii serbării, Slavici, Eminescu şi alţi studenţi români de la Universitatea din Viena, sunt acuzaţi de cosmopolitism pentru orientarea spre „Junimea” din Iaşi. Eminescu răspunde la aceste acuzaţii, dar, …

Read More »

Bukovinskaia zariia, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Bukovinskaia zariia, de Mihai Eminescu, este un articol publicistic a cărui primă ediţie a apărut în Scrieri politice şi literare, de Ion Scurtu, vol. I, 1905, cu titlul Românii şi rutenii în Bucovina. Se păstrează în manuscrisul 2.257, 24rv, 25r, 39rv, 47v, 39v, 40rv-42rv, 26r, 42v-44r, 55v. Eminescu pregăteşte acest studiu ca răspuns la un articol publicat în „Bukovinskaia Zariia” din Cernăuţi. Ziarul apare, cum aflăm din diferite surse, între 1870 şi 1875 şi reprezenta orientarea cercurilor politice ucrainene. Colecţia ziarului nu se păstrează în bibliotecile din ţară. Din studiul lui Eminescu se desprinde că poetul comentează un articol apărut …

Read More »

Fântâna Blanduziei, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Fântâna Blanduziei, de Mihai Eminescu, este un articol publicistic a cărui primă ediţie a apărut în „Fântâna Blanduziei” nr. 1 din 4 decembrie 1888. Semnat: E. A fost publicat, prima dată, în volum în Opere complecte în 1914. Eminescu trece de la „România liberă” la revista „Fântâna Blanduziei” înfiinţată în decembrie 1888 şi care apare până în decembrie 1889. Articolul lui Eminescu este publicat ca editorial programatic şi oferă o privire retrospectivă asupra crizei economice şi politice a societăţii moderne. Marile curente literare: romantismul şi naturalismul sunt privite critic. Hegel este făcut vinovat pentru introducerea frazeologiei în dezbaterile filozofice. Eminescu …

Read More »