Tag Archives: Lingvistică

Cine sunt albanezii?, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Cine sunt albanezii?, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Analele Academiei Române”, tomul XXIII, „Memoriile secţiunii literare”; republicat, fără modificări şi aproape în acelaşi timp, în „Literatura şi arta română”, 1900-1901. Titlul studiului este însoţit de menţiunea: „Conferinţă ţinută în şedinţa Academiei Române de la 25 mai 1901”. În transcrierea textului am lăsat nemodificată grafia sunt (cu u), pentru că scrierea latinizată cu u se impusese, influenţând, pe la 1900, rostirea, cultă; totodată, trebuie arătat că se scria nu numai în „Analele Academiei”, ci şi în revista lui N. Petraşcu „Literatura …

Read More »

Bucea şi căpăţână, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Bucea şi căpăţână, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Revista nouă” nr. 2 din 15 ianuarie 1888. Înaintea titlului e desenată o roată de căruţă, culcată în aşa fel încât să se distingă buceaua şi căpăţâna. Nu reproducem desenul. Versurile sunt din Viaţa lumii, poem publicat prima oară de B.P. Hasdeu în „Satyrul” nr. 10 din aprilie 1866, „dar cu versuri întregi remaniate şi altele omise de către editor”, după cum observă P.P. Panaittscu, Miron Costin, Opere, Bucureşti, 1958. În versurile citate de Hasdeu roată lipseşte din ediţia lui P.P. Panaitescu: …

Read More »

Sur les elements turcs dans la langue roumaine, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Sur les elements turcs dans la langue roumaine, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată sub formă de broşură în 1886; pe pagina de gardă e dată indicaţia: Notice lue au VIIe. Congrès des Orientalistes à Vienne, le 2 octobre 1886, par le professeur B.P. Hasdeu, délégué de la Roumanie. Pal Hunfalvy era un aprig susţinător al ideii că poporul român s-a format în sudul Dunării şi a venit în nord târziu, după stabilirea maghiarilor în Transilvania. În Etymologicum Magnum Romaniae, Hasdeu scrie despre el că este „un faimos agitator maghiar”, că „acest …

Read More »

„Fost-ai ce-ai fost.” Un principiu estetic al sintaxei române în comparaţiune cu latina şi limbile romanice, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

„Fost-ai ce-ai fost.” Un principiu estetic al sintaxei române în comparaţiune cu latina şi limbile romanice, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” din iulie-octombrie şi noiembrie-decembrie 1883. Studiul e neterminat. În citatele din texte vechi, am făcut următoarele modificări: i = i, u = zero, â = ă, i; celelalte modificări sunt la fel ca în Etymologicum. „Fost-ai ce-ai fost” este printre puţinele cercetări de sintaxă românească din secolul al XIX-lea. Alexandru Philippide, Principii de istoria limbii, Iaşi, 1894, afirmă că chiasmul este un „fenomen obişnuit în tot …

Read More »

Bourel, melc şi culbec. Dacii şi latinii într-o scoică, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Bourel, melc şi culbec. Dacii şi latinii într-o scoică, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” nr. 3-6 din martie-iunie 1883. Trebuie precizat însă că de la început până la pasajul care începe cu: „… Dacă însă cuvântul nule este la noi de origine dacică…”, deci aproape jumătate, studiul a fost tipărit mai întâi în Principii de filologie comparativă. Am retipărit ambele variante nu numai pentru că există unele deosebiri de la una la alta, ci şi pentru că, fiind vorba de o etimologie, scopurile autorului au fost de …

Read More »

Posteritatea latinului „fax” în limba română. Un cuadruplet linguistic, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Posteritatea latinului „fax” în limba română. Un cuadruplet linguistic, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” nr. 3-6 din martie-iunie 1883. Am transcris prin cu- guturala iniţială qu- în cuintuplet, cuadruplet. Am păstrat pe u final la câteva cuvinte discutate din punct de vedere etimologic: genunchiu, mănunehiu, muşchiu, ochiu. Din acelaşi motiv, am reţinut şi variantele fachie, urechie, muchie etc. Fache (şi fachie) e cunoscut pe o arie nordică mai largă, cu înţelesul de torţă făcută din aşchii muiate în răşină, care foloseşte la prinsul peştilor noaptea (conferă Dicţionarul …

Read More »

Biea. Cum ziceau românii înainte de a fi luat de la slavi pe „dragă”?, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Biea. Cum ziceau românii înainte de a fi luat de la slavi pe „dragă”?, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” nr. 3-6 din martie-iunie 1883. Acest articol este o comunicare ţinută de Hasdeu la Academia Română, în martie 1883. Fiind vorba de o etimologie, am lisat cuvântul-titlu aşa cum e scris în textul original, deşi se rosteşte bia: de altfel Hasdeu însuşi a făcut această distincţie. Am transcris cu ea şi cuvintele şca, mica şi mnea, iea, tot din raţiuni etimologice. În cazurile utile explicării unor particularităţi de …

Read More »

Scornesc şi stârnesc. Un specimen de necesitatea vechilor texturi pentru orice cercetare linguistică, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Scornesc şi stârnesc. Un specimen de necesitatea vechilor texturi pentru orice cercetare linguistică, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” nr. 1-2 din ianuarie-februarie 1883. A fost modificată ortografia citatelor din Lexiconul Budan şi din Dicţionarul lui Laurian şi Massim, interpretând normele ortografice folosite de autorii celor două opere. Un rezumat al studiului e publicat în limba franceză de T.G. Djuvara, în „Columna lui Traian” nr. 3-6 din martie-iunie 1883. Tot la Moxa, citatul reprodus în Dicţionarul limbii române, s. miscărnicie: „Şi mergea şi Brut cu nunşii, de veseliia …

Read More »

Cuvântul „samă” este el latin sau maghiar?, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Cuvântul „samă” este el latin sau maghiar?, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” nr. 1-2 din ianuarie-februarie 1883. În citatele din textele vechi am redat pe e în hiat prin ie, iar pe ea iniţial prin ia: orănduele = orânduiele, eară = iară, eată = iată; am suprimat semnul scurtimii lui i şi ii. Hasdeu a revenit la explicaţia lui samă prin examen în Etymologicum Magnum Romaniae. Dicţionarele de astăzi, ca şi cercetările consacrate influenţei maghiare asupra românei, au reluat vechea etimologie a lui samă (< magh. szam) …

Read More »

„Nu e în toate zilele Paştile”. Originea creştinismului la români, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

„Nu e în toate zilele Paştile”. Originea creştinismului la români, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” din octombrie-decembrie 1882. Boace (din care a boci, bocet etc.) există şi în unele graiuri dacoromâne (conferă Dicţionarul etomologic al limbii române); originea latină a lui boace nu mai e contestată astăzi. Există o bogată literatură privind originile creştinismului la români şi epoca în care acesta a pătruns în Dacia. B.P. Hasdeu În secolul al IV-lea, creştinismul, în haină latină, devine religia oficială a Daciei, dar, cu mult înainte, colonişti din părţile …

Read More »