Tag Archives: Limba română

Sur les elements turcs dans la langue roumaine, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Sur les elements turcs dans la langue roumaine, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată sub formă de broşură în 1886; pe pagina de gardă e dată indicaţia: Notice lue au VIIe. Congrès des Orientalistes à Vienne, le 2 octobre 1886, par le professeur B.P. Hasdeu, délégué de la Roumanie. Pal Hunfalvy era un aprig susţinător al ideii că poporul român s-a format în sudul Dunării şi a venit în nord târziu, după stabilirea maghiarilor în Transilvania. În Etymologicum Magnum Romaniae, Hasdeu scrie despre el că este „un faimos agitator maghiar”, că „acest …

Read More »

Posteritatea latinului „fax” în limba română. Un cuadruplet linguistic, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Posteritatea latinului „fax” în limba română. Un cuadruplet linguistic, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” nr. 3-6 din martie-iunie 1883. Am transcris prin cu- guturala iniţială qu- în cuintuplet, cuadruplet. Am păstrat pe u final la câteva cuvinte discutate din punct de vedere etimologic: genunchiu, mănunehiu, muşchiu, ochiu. Din acelaşi motiv, am reţinut şi variantele fachie, urechie, muchie etc. Fache (şi fachie) e cunoscut pe o arie nordică mai largă, cu înţelesul de torţă făcută din aşchii muiate în răşină, care foloseşte la prinsul peştilor noaptea (conferă Dicţionarul …

Read More »

Şugubăţ şi şugubină. Un rest din influinţa juridică a slavilor asupra limbei române, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Şugubăţ şi şugubină. Un rest din influinţa juridică a slavilor asupra limbei române, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” din octombrie-decembrie 1882. Etimologia lui şugubină dată de Hasdeu se regăseşte în cercetările ulterioare. Apropierea lui şugubăţ de a ţugui e făcută, cu probabilitate, şi de Iorgu Iordan (Stilistica limbii române, Bucureşti, 1975), dar respinsă de Alexandru Graur („Studii şi cercetări lingvistice” nr. 3-4 din 1956), care propune, pentru sensul „glumeţ, posnaş” (conferă şi Dicţionarul limbii române). B.P. Hasdeu Pentru vechimea lui şugubină (cu formele duşegubină, deşugubină), conferă Dicţionarul …

Read More »

Creştet şi urzică. Etimologie poporană din epoca formaţiunii limbei române, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Creştet şi urzică. Etimologie poporană din epoca formaţiunii limbei române, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” din octombrie-decembrie 1882. Pentru bibliografia românească mai nouă privitoare la etimologia populară, vezi Iorgu Iordan, Lingvistica romanică. Evoluţie, curente, metode, Bucureşti, 1962; Theodor Hristea, Probleme de etimologie, Bucureşti, 1968. Etimologia acceptată astăzi (Dicţionarul etomologic al limbii române, Dicţionarul limbii române, Dicţionarul explicativ al limbii române) este mai simplă: creştet < a creşte + suf. -et, cu o evoluţie semantică justificată (conferă şi Densusianu în „Grai şi suflet” din 1926; Puşcariu, „Dacoromania” din …

Read More »

Voinicame şi mişelame. Istoria unui sufix romanic despărut din limba română, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Voinicame şi mişelame. Istoria unui sufix romanic despărut din limba română, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” din iulie-septembrie 18S2. Prima parte a articolului (până la: „… întocmai precum le au italianii sau spaniolii”) e reprodusă, cu unele mici deosebiri de stil, în Etymologicum Magnum Romaniae, -ame, unde se dau în plus câteva citate din aromână conţinând derivate cu -ame. domname, turcame, feciorame, mulierame. Se adaugă pentru dacoromână observaţia că în Anonymus Caransebesiensis (secolul al XVII-lea) figurează haiducame, lotrame, prostame, toate trei cu valoare colectivală. Problema sufixului -ame …

Read More »

Din istoria limbei române, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Cele zece articole din cuprinsul cărţii Din istoria limbei române, de B.P. Hasdeu, au apărut în „Columna lui Traian” din 1882. În volum au fost retipărite, cu modificări neimportante, în 1883, la Bucureşti. Pe pagina de titlu, sunt înşirate, de la I la X, articolele din cuprins. Pe contrapagină, e dat un citat din J. Grimm, pe care îl reproducem aici: „Sprachforschung der ich anhänge und von der ich / ausgehe, hat mich doch nie în der weise befriedigen können, dass ich nicht immer gern von den wörtern zu den / sachen gelangt wäre; ich wollte nicht bloss häuser, bauen, …

Read More »

Baudouin de Courtenay şi dialectul slavo-turanic din Italia. Cum s-au introdus elementele slavice în limba română?, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Baudouin de Courtenay şi dialectul slavo-turanic din Italia. Cum s-au introdus elementele slavice în limba română?, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” nr. 10 din octombrie 1876, de unde îl reproducem (şi extras, 18 pagini). Jan Ignacy Niecislaw Baudouin de Courtenay (1845-1929), lingvist rus de origine polonă (de fapt, descindea dintr-o veche familie franceză stabilită în Polonia), este creatorul aşa-numitei şcoli lingvistice de la Kazan. A fost profesor la mai multe universităţi din Rusia şi Polonia, unul dintre cei mai mari lingvişti ai vremii, creator, alături de Ferdinand …

Read More »

Fragmente pentru istoria limbei române. Elemente dacice. I. Ghiuj. Cu post-scriptum despre d. Cihac şi Apendice despre d. Emile Picot, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Studiul despre ghiuj, cu titlul Fragmente pentru istoria limbei române. Ghiuj (este şi în Post-scriptum despre d. Cihac), a fost publicat în „Alegătorul liber” nr. 127 din 3 decembrie, nr. 128 din 5 decembrie, nr. 130 din 10 decembrie, nr. 132 din 15 decembrie, nr. 135 din 22 decembrie şi nr. 136 din 24 decembrie 1875, precedat de următoarea notă: „Domnilor redactori, pe când am ţinut la Facultatea de Litere din Bucureşti cursul meu gratuit de filologie comparativă, supres mai deunăzi, într-un paroxism de logică, de către mintosul ministru actual al Instrucţiunei Publice, schiţasem pentru a-mi servi în prelegeri mai …

Read More »

Limba română şi dialectele italiene. Schiţă filologică de G.L. Frollo, 1869, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Limba română şi dialectele italiene. Schiţă filologică de G.L. Frollo, 1869, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Traian” nr. 80 din 11 noiembrie 1869, la rubrica „Bibliografie”. La titlu se adaugă că G.L. Frollo este „profesor la Gimnaziul Carol I din Brăila” şi că lucrarea acestuia apăruse la „Brăila, tip. I. Boerescu, 1869, in-8, pag. 28”. În 1875, G.L. Frollo era profesor la Liceul „Matei Basarab” din Bucureşti, iar în 1879, e numit profesor la catedra de limbi romanice a universităţii bucureştene. De altfel opusculul său, recenzat de Hasdeu, menţionat apoi …

Read More »

Principiile ortografiei limbii române

Principiul fonetic (fonologie) Principiul fonetic (fonologie) – în virtutea căruia, notarea corespunde realizării fonemelor în rostirea literară contemporană. Neconcordanţele între pronunţie şi scriere Neconcordanţele între pronunţie şi scriere sunt determinate de: → utilizarea unei singure litere pentru redarea în scris a două sau trei sunete vocală: bine semivocală: iarbă nesilabic: pomi (afonizat) gz: examen cs: excursie notează diftongul ie în cazul pronumelor personale: eu, el, ei, ele şi a formelor flexionare ale verbului a fi: eşti, este, eram, erai etc. → grupuri de două sau trei litere notează în scris un singur sunet: ch şi gh urmate de „e” sau „i” – …

Read More »