Tag Archives: Istorici literari

Mircea Zaciu

Mircea Zaciu (27 august 1928, Oradea – 21 martie 2000, Cluj Napoca) – profesor universitar, memorialist, critic şi istoric literar. Este fiul Otiliei Zaciu (născută Muth), secretară de liceu, şi al lui Adrian Zaciu, avocat. Urmează la Satu Mare şcoala primară (1935-1939) şi prima clasă a Liceului „Mihai Eminescu”. În urma Dictatului de la Viena familia mutându-se la Arad, învaţă la Liceul „Moise Nicoară”, şi după război în Oradea, la Liceul „Emanuil Gojdu”, unde în 1947 îşi dă bacalaureatul. Student la Facultatea de Filologie a Universităţii din Cluj, îşi ia licenţa în limba şi literatura română în 1952. Din anul …

Read More »

Alexandru Piru

Alexandru Piru (22 august 1917, Mărgineni, judeţul Bacău – 6 noiembrie 1993, Bucureşti) – critic şi istoric literar. Familia ar avea o ascendenţă aromână. Piru urmează şcoala primară în comuna natală, iar cursurile secundare la Liceul „Principele Ferdinand” din Bacău, secţia reală (1928-1936). Devine student la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Iaşi, unde are profesori, între alţii, pe George Călinescu, Iorgu Iordan şi Dan Bădărău, fiind licenţiat în filologie modernă (1940). Urmează şi Şcoala Normală Superioară, pe care o termină în 1941. Îşi susţine examenul de capacitate în învăţământul secundar la Bucureşti (1942) şi este clasat primul …

Read More »

Eugen Lovinescu

Eugen Lovinescu (31 octombrie 1881, Fălticeni, judeţul Suceava – 16 iulie 1943, Bucureşti) – prozator, traducător, dramaturg, romancier, nuvelist, teoretician, critic şi istoric literar. Este al patrulea dintre cei şapte copii ai Profirei (născută Manoliu) şi ai lui Vasile T. Lovinescu (numele real – Vasile Teodorescu), profesor de istorie. La Gimnaziul „Alecu Donici” din localitatea natală, unde tatăl său este director, Lovinescu a fost coleg cu Mihail Sadoveanu (1892-1896). Absolvent (primul clasat) al Liceului Internat din Iaşi (1898), îşi începe studenţia la Facultatea de Litere din acelaşi oraş, transferându-se după scurt timp la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti, …

Read More »

Gabriel Ţepelea

Gabriel Ţepelea (6 februarie 1916, Borod, judeţul Bihor – 12 aprilie 2012, Bucureşti) – filolog, poet, memorialist, istoric literar, om de cultură, academician şi politician. Este fiul Mariei (născută Venter) şi al lui Florian Ţepelea, ţărani. Urmează şcoala primară în satul natal, Liceul „Emanuil Gojdu” din Oradea (1926-1933) şi Facultatea de Litere şi Filosofie, secţia limbi romanice, a Universităţii din Cluj (1933-1937). Beneficiază de stagii de specializare în Franţa (1937-1938), ulterior fiind elev la Şcoala de Ofiţeri de Rezervă din Ploieşti (1939-1940). Îşi susţine, sub îndrumarea lui George Călinescu, doctoratul în 1948, la Universitatea din Bucureşti, cu o teză despre …

Read More »

Zoe Dumitrescu-Buşulenga

Zoe Dumitrescu-Buşulenga (20 august 1920, Bucureşti) – comparatistă, critic şi istoric literar. Este fiica Mariei (născută Apostol) şi a lui Nicolae Dumitrescu, jurist. A absolvit Şcoala Centrală de Fete din Bucureşti şi a urmat, tot aici, cursuri la Universitate, obţinând mai întâi licenţa în filologie engleză şi germană, apoi în ştiinţe juridice, disciplină în care îşi va susţine teza de doctorat. Între anii 1948 şi 1957, funcţionează ca redactor de editură, cu o întrerupere de câţiva ani (1952-1954), când este cercetător la Institutul de Istorie Literară şi Folclor. Îşi începe, în 1971, activitatea didactică şi ştiinţifică la Facultatea de Limba …

Read More »

Tudor Vianu

Tudor Vianu (27 decembrie 1897, Giurgiu – 21 mai 1964, Bucureşti) – poet, traducător, estetician, eseist, memorialist, editor, filosof al culturii, critic şi istoric literar. Este fiul Floricăi (născută Rosa Leibovici) şi al lui Alexandru Vianu (născut Adolf M. Weinberg), medic, şi frate cu Alexandru Vianu. Tatăl, participant la Războiul pentru Independenţă, primeşte cetăţenia română în 1878, iar în 1893 familia trece la ortodoxie. Vianu urmează la Giurgiu clasele primare (1904-1908) şi gimnaziale (1908-1912), Liceul „Gheorghe Lazăr” la Bucureşti (1912-1915), ani din care datează prietenia cu Ion Barbu. În 1915 se înscrie la Facultatea de Drept (licenţa în 1919) şi …

Read More »

Garabet Ibrăileanu

Garabet Ibrăileanu (23 mai 1871, Târgu Frumos, judeţul Iaşi – 11 martie 1936, Bucureşti) – prozator, eseist, romancier, redactor, traducător, critic, istoric şi teoretician literar. Este fiul Mariei (născută Marcovici) şi al lui Teodor Ibrăileanu, mici comercianţi armeni, tatăl fiind apoi administrator de moşie şi slujbaş la Roman. Pentru Nicolae Iorga (născut în acelaşi an), viitor adversar de idei, Ibrăileanu era, în 1905, „unul de la Brăila, care iscăleşte Ibrăileanu”. La 5 ani, orfan de mamă, băiatul se afla la Roman, unde Ibrăilenii se mutaseră încă din 1872, lângă rudele lor, spre a depăşi dificultăţile materiale. Primele clase le face …

Read More »

George Călinescu

George Călinescu (19 iunie 1899, Bucureşti – 12 martie 1965, Otopeni, judeţul Ilfov) – eseist, poet, prozator, dramaturg, critic şi istoric literar. Este fiu natural al Mariei Vişan şi al lui Tache Căpitănescu, funcţionar, adoptat de Constantin şi Maria Călinescu. Călinescu (al cărui nume la naştere era Gheorghe) face şcoala primară la Iaşi, la Şcoala „Carol I” (1906-1907) şi la Bucureşti, la „Cuibul cu barză” (1908-1910), iar gimnaziul şi liceul la „Dimitrie Cantemir”, apoi la „Gheorghe Lazăr” (1910-1916), iar o clasă în particular la Liceul Internat din Iaşi, trecându-şi bacalaureatul la Liceul „Mihai Viteazul” din Bucureşti (1917). Se înscrie în …

Read More »

Nicolae Iorga

Nicolae Iorga (5 iunie 1871, Botoşani – 27 noiembrie 1940, Strejnicu, judeţul Prahova) – politician, poet, dramaturg, traducător, memorialist, enciclopedist, documentarist, istoric şi critic literar. Vlăstar al unei familii cu veche tradiţie cărturărească, Iorga este primul din cei doi fii ai Zulniei Iorga (născută Arghiropol), descendentă din dragomani ai Porţii, traducătoare din literatura franceză, şi ai avocatului Nicu Iorga, o vreme subprefect de Botoşani. Se trage pe linie paternă din negustori, un strămoş al său, Iorga cupeţul, fiind atestat la Botoşani prin 1750, iar pe linie maternă imediată, din politicieni şi dregători. Printre înaintaşii din ambele ramuri se numără oameni …

Read More »