Tag Archives: Istoria României

Bătălia de pe Neajlov-Argeş („Bătălia Bucureştilor”) (16/29 noiembrie – 20 noiembrie / 3 decembrie 1916)

Confruntarea din Câmpia Română, jalonată de râurile Argeş şi Neajlov şi cunoscută în istoriografie sub sintagma „Bătălia Bucureştilor”, încheie campania armatei române din anul 1916, începută la jumătatea lunii august acelaşi an, în condiţiile unui entuziasm general al opiniei publice, generat de intrarea în război. Ea a fost organizată pe fondul situaţiei foarte dificile a armatei române, confruntată cu o ofensivă generalizată a forţelor germane, austro-ungare, bulgare şi otomane. Grupul condus de generalul Viktor Kuhne a reuşit, la începutul lunii noiembrie 1916, să străpungă apărarea forţelor române în trecătoarea Jiului, să ocupe întreaga Oltenie şi să forţeze Oltul. Tododată, Grupul, …

Read More »

Bătălia de pe Marea de Azov (septembrie-octombrie 1941)

În timp ce Armata 4 română lupta la Odessa, armatele 3 română şi 11 germană au acţionat ofensiv pe direcţia generală Moghilev-Voznesensk-Berislav (pe Nipru) şi la nord de Marea de Azov pentru a manevra flancul stâng al trupelor sovietice care rezistau la Odessa. La 10 august 1941, Armata 3 română a ajuns pe Bug, între Nikolaev şi Voznesensk, de unde a reluat, la 20 august, înaintarea spre Nipru, unde a respins, la nord de Berislav (între 1 şi 15 septembrie), încercările forţelor sovietice de a trece la est de fluviu în flancul şi spatele Armatei 11 germane. Cele mai grele …

Read More »

Bătălia de pe Ialomiţa (2 septembrie 1442)

După victoria de lângă Sibiu (22 martie 1442), Iancu de Hunedoara a pătruns cu oastea sa în Ţara Românească, unde a sprijinit urcarea la tron a domnului Basarab al II-lea (1442-l443). Sultanul Murad al II-lea, după unele izvoare, ar fi trimis o solie la Buda, pretinzând plata unui tribut anual sau cedarea Belgradului. Fiind refuzat, sultanul a trimis o armată numeroasă, 80.000 de ostaşi, împotriva lui Iancu, sub comanda beilerbeiului Rumeliei (guvernatorul posesiunilor otomane în Europa), Hadâm („Eunucul”) Şehabeddin Paşa. Porunca era ca mai întâi Ţara Românească să fie transformată în paşalâc şi apoi beilerbeiul să prade Transilvania. Basarab al …

Read More »

Bătălia de pe Dealul Spirii (13/25 septembrie 1848)

La începutul lunii septembrie 1848, Poarta Otomană a decis să intervină cu forţa armată la nord de Dunăre, pentru a pune capăt revoluţiei din Ţara Românească. Această hotărâre avea la bază şi dorinţa autorităţilor otomane de a devansa trupele ruse care, după ce ocupaseră Moldova, aveau intenţia să pătrundă la sud de Carpaţi. De altfel, la 15/27 septembrie 1848, armata rusă, comandată de generalul Alexandru Nicolaevici Luders, a trecut Milcovul, intrând pe teritoriul Ţării Româneşti. La 10/22 septembrie, trupele otomane, comandate de Fuad Paşa au ajuns pe câmpul Cotrocenilor, în apropiere de Bucureşti. Având în vedere disproporţia de forţe şi …

Read More »

Bătălia de pe Câmpul Pâinii (13 octombrie 1479)

După ce a fost respins din Moldova de Ştefan cel Mare, Mehmed al II-lea a atacat pe altă direcţie strategică, vizând flancul drept al ţărilor române. Dacă expediţia din Transilvania ar fi reuşit, Ţara Românească ar fi fost izolată definitiv, fiind învăluită pe la nord de Carpaţi. Crearea unei baze otomane în Transilvania ar fi expus Moldova în faţa unei triple ameninţări, de front (dinspre Dobrogea şi Ţara Românească), de flanc, din partea tătarilor de la est de Nistru şi iarăşi de flanc (dinspre Carpaţii Orientali), din partea otomanilor victorioşi în Transilvania. Astfel, sultanul a poruncit o expediţie a akângiilor …

Read More »

Bătălia de pe Câmpia Munteană (1462)

La jumătatea lunii august 1456, în contextul campaniei de la Belgrad, un corp de oaste din Transilvania l-a înlăturat pe domnul Vladislav al II-lea (1447-1448, 1448-1456) şi l-a adus pe tronul de la Târgovişte pe Vlad Ţepeş (1448, 1456-1462, 1476). Timp de 3 ani, noul domn a plătit tributul, ducându-l personal la Poartă. Cei 10.000 de ducaţi reprezentau o sumă importantă – preţul mediu al unui sat fiind de 45 de ducaţi – cu ei putându-se cumpăra circa 222 de sate. Dar, în anul 1459, Vlad a refuzat să mai plătească tributul, după ce s-a asigurat de sprijinul regelui Ungariei, …

Read More »

Bătălia de la Zvolen – Banska Bystrica (10 februarie – 25 martie 1945)

După ce a desfăşurat operaţia Roznava, Armata 4 română a acţionat ofensiv cu Corpul 2 armată, de la flancul drept, prin depresiunea Hronului (largă de 5-6 km) spre Banska Bystrica şi cu Corpul 6 armată, de la flancul stâng, peste crestele vestice ale Munţilor Metalici Slovaci, tot spre Banska Bystrica, pentru a cădea în spatele grupării adverse. Concomitent, la flancul stâng al Armatei 4 române, Armata 40 sovietică, în subordinea căreia fuseseră puse şi diviziile 18 şi 21 infanterie române, trebuia să pătrundă spre Zvolen pe valea râului Slatina (largă de 10-15 km). Ofensiva a fost declanşată la 10 februarie …

Read More »

Bătălia de la Zărneşti (11/21 august 1690)

După greaua înfrângere a oştirii marelui vizir Kara Mustafa Paşa de lângă zidurile Vienei (12 septembrie 1683), situaţia politico-militară din centrul şi sud-estul Europei s-a schimbat cu repeziciune. Între Habsburgii austrieci, polonezi, veneţieni şi maltezi s-a semnat o alianţă antiotomană la Linz (5 martie 1684), cunoscută sub numele de Liga Sfântă. La această alianţă urmau să fie atrase Rusia (1686), dar şi Ţările Române. În fapt, atât intenţiile imperialilor, cât şi cele ale polonezilor erau de a ocupa militar principatele române, care urmau să-şi piardă statutul lor de autonomie faţă de Poartă şi să devină simple provincii habsburgice sau polone. …

Read More »

Bătălia de la Vodnău (Vodna) (18-20 noiembrie 1473)

Hotărât să aibă pe tronul Ţării Româneşti un domn aliat, Ştefan cel Mare a organizat o campanie pentru înlocuirea lui Radu cel Frumos cu Basarab cel Bătrân – Laiotă (Laiotă Basarab). O asemenea opţiune se impunea cu necesitate ţinând cont că domnul moldovean a încetat, probabil în iunie 1473, plata tributului, declanşând războiul de 13 ani împotriva Imperiului Otoman (1473-1486). Pentru a asigura succesul planului său, el a obţinut, pe căi diplomatice, neutralitatea lui Matia Corvin şi a stabilit legături cu Uzun Paşa, hanul turcoman, un opozant al sultanului Mehmed al II-lea. La 8 noiembrie 1473, Ştefan cel Mare a …

Read More »

Bătălia de la Viena (14 iulie – 12 septembrie 1683)

Marele vizir Kara Mustafa Paşa (1676-1683) a abandonat, după cucerirea Cehrinului, politica de expansiune în Ucraina pentru a relua obiectivul principal al politicii otomane – cucerirea Vienei – şi a tranşa rivalitatea cu Habsburgii pentru supremaţia în Europa. Decizia de a ataca Viena a fost însă o mare greşeală strategică – conducând la coalizarea forţelor germane -, iar asigurarea securităţii hotarelor nordice prin tratate de pace s-a dovedit a fi doar o iluzie, Republica Nobiliară Polonă şi Rusia aşteptând doar momentul propice pentru a-şi lua revanşa împotriva Porţii. Pretextul expediţiei a fost oferit de conducătorul kuruţilor – ungurii răsculaţi împotriva …

Read More »