Tag Archives: Istoria României

Cucerirea Sarmizegetusei (iulie 106 d.Hr.)

  În primăvara anului 106, armata romană deţinea controlul asupra zonei capitalei Daciei. Decebal rezista la Sarmizegetusa, în fruntea unor efective reduse, fiind abandonat de mulţi dintre nobilii săi. Cetatea se afla pe culmea unui munte la altitudinea de 1.200 m şi avea forma unui hexagon neregulat, cu suprafaţa de circa 3 ha. Ea avea două porţi. Zidul de incintă gros de 3,2 m şi înalt de 4-5 m era construit în tehnica specifică dacică, din paramente de blocuri masive de piatră între care erau fixate bârne transversale de lemn. În interior s-au descoperit conducte de aducţiune a apei, canale …

Read More »

Conflictul dintre voievodul român Gelu şi unguri (anii 930)

La începutul secolului al X-lea s-au declanşat agresiunile războinicilor unguri, instalaţi între Tisa şi Dunărea Mijlocie în 896, asupra teritoriilor populate de români. În Crişana, ducele Menumorout, un aliat al Imperiului Bizantin care stăpânea în cetatea Biharea, a fost nevoit să se supună. Hotarul de est al ţării lui Menumorout, Porţile Meseşului, a devenit pentru un timp şi cel ale teritoriului dominat de unguri. Între timp, aceşti nomazi au desfăşurat atacuri aproape anuale asupra Occidentului, fără a suferi înfrângeri până în anul 933, când regele german Hernie I Păsărarul i-a respins la Riade, ceea ce a determinat orientarea următoarelor atacuri …

Read More »

Conflictul dintre voievodul Litovoi din Ţara Românească şi Ungaria (1279)

Litovoi a fost primul voievod român de la sud de Carpaţi care a îndrăznit să se opună suzeranităţii Ungariei. El s-a răzvrătit într-o perioadă când regatul era cuprins de lupte pentru putere între partidele nobiliare. Informaţiile despre conflict provin doar din două documente din 1285 şi 1288, care se referă în mod sumar la luptele purtate de magistrul Georgius Baksa, uri curtean al banului de Severin, Laurenţiu Aba, contra lui Litovoi. Deoarece data conflictului nu reiese cu precizie din documente, au existat mai multe propuneri: 1272, 1273 şi 1276. Cea mai recentă interpretare aduce argumente solide pentru o datare în …

Read More »

Conflictul dintre Lysimachos şi Dromichete (circa 299 şi circa 293 î.Hr.)

Destrămarea imperiului lui Alexandru cel Mare după moartea creatorului său în mai multe regate a însemnat şi constituirea unui stat în Tracia şi Macedonia, condus de Lysimachos (323-281 î.Hr.). Acesta a luat în stăpânire şi coloniile greceşti din Pontul Stâng, Odessos, Callatis şi Histria, prin campaniile desfăşurate în anii 313-311 î.Hr. În timpul confruntărilor, coloniile au fost sprijinite de către regatul getic al lui Dromichete, care, la rândul său, manifesta tendinţa de extindere a dominaţiei asupra acestor oraşe. Tentativa lui Dromichete de a se substitui lui Lysimachos în regiune a provocat reacţia regelui macedonean. Dintre autorii greci şi romani care …

Read More »

Conflictul dintre ducele bănăţean Ahtum şi regele Ştefan I al Ungariei (1003-1004)

Declinul puterii Bulgariei după moartea ţarului Simeon (927) a permis desprinderea de sub dominaţia acestui stat a unui voievodat românesc din Banat, care în jurul anului 934, pe când era condus de Glad, a suferit o agresiune din partea ungurilor care atacau Bulgaria. Voievodatul a supravieţuit, şi în ultimii ani ai secolului al X-lea a ajuns să se extindă la nord de Mureş. Informaţiile din Legenda Sf. Gerard dezvăluie o evoluţie către structuri feudale. Conducătorul acestui voievodat, Ahtum (probabil khazar de origine), se aflase în dependenţă faţă de ducele ungur Geza, dar s-a aliat apoi cu Bulgaria refăcută vremelnic sub ţarul Samuel …

Read More »

Campaniile lui Burebista (60-45 î.Hr.)

Evoluţia statală a triburilor nord-tracice din teritoriul întins între Munţii Balcani, Tisa, Carpaţii Nordici şi Nistru a cunoscut un apogeu către mijlocul secolului I î.Hr., prin cuceririle realizate de către regele get Burebista. Domnia sa a început în jurul anului 82 î.Hr. Până în prezent nu s-a putut decide unde s-a aflat nucleul din care a pornit această acţiune politico-militară: în sud-vestul Transilvaniei sau în sudul Munteniei. Totuşi, faptul că Strabon îl denumeşte „get” înclină balanţa spre originea sudică, deoarece acest autor cunoştea deosebirea geografică dintre geţi şi daci. Nu este exclus ca centrul iniţial să se fi aflat mai …

Read More »

Campaniile antibizantine ale românilor şi bulgarilor din nordul Peninsulei Balcanice (1185-1201)

Înmulţirea domeniilor denumite pronoia (acordate viager în schimbul serviciului militar) a favorizat tendinţele centrifuge în Imperiul Bizantin, iar înrolarea în armată a redevenit tentantă pentru ţărani. Un asemenea domeniu i-a fost solicitat împăratului Isaac II Anghelos (1185-l195) de către doi fruntaşi ai românilor din zona de est a Munţilor Balcani, Theodor (care apoi a luat numele Petru) şi Asan, în toamna anului 1185. Refuzul împăratului i-a transformat în rebeli, iar chemarea la luptă adresată românilor şi apoi bulgarilor a găsit răspuns, deoarece creşterea bruscă a dărilor către statul bizantin petrecută în acelaşi an i-a lovit pe aceşti proprietari de turme şi ţărani. …

Read More »

Campania terestro-navală a armatei otomane împotriva ţărilor române (1420)

Înfrângerea şi căderea în prizonierat a sultanului otoman Bayezid I de către hanul Timur Lenk în lupta de la Ankara (1402) au declanşat în Imperiul Otoman o criză a succesiunii la tron. Sultanul Mehmed I Celebi (1413-1421) a avut o reacţie extrem de violentă la iniţiativele politice ale domnului Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân (1386-1418), care sprijinise pe concurenţii la tron şi fraţii lui Mehmed, Musa şi Mustafa, şi pe şeicul reformator Bedr-ed-Din, conducătorul unei puternice mişcări religioase din Imperiul Otoman. Odată cu dispariţia temutului Mircea şi urcarea la tron a fiului lui, Mihail I (1418-1420), în Ţara Românească au …

Read More »

Campania romană din Dacia din 101 d.Hr. şi a doua bătălie de la Tapae

Dacia rămânea un duşman potenţial pentru Imperiul Roman după încheierea tratatului din 89, foarte avantajos pentru ea. Venirea la putere a împăratului Traian (98-117) a marcat o schimbare radicală a politicii faţă de Dacia. Traian a decis încălcarea tratatului şi declanşarea războiului, deoarece creşterea puterii regatului dac era o ameninţare pentru frontiera dunăreană a imperiului. De asemenea, s-au luat în calcul avantajele economice care puteau fi aduse prin anexarea Daciei şi prin stoparea subsidiilor care continuau să fie plătite către acest stat. Împăratul roman a pregătit războiul printr-o inspecţie pe linia Dunării (la începutul anului 99), urmată de o intensă …

Read More »

Campania otomană din Moldova (1538)

Conflictul militar al lui Petru Rareş pentru Pocuţia (1531) şi faptul că a pornit la luptă împotriva oastei regelui Poloniei, Sigismund I, nesocotind porunca sultanului au condus la deteriorarea situţiei internaţionale a Moldovei. Cu toate tratativele duse cu reprezentanţii Poloniei, Petru Rareş nu a consimţit să renunţe la pretenţiile sale asupra Pocuţiei. Rareş a participat cu oaste la capturarea şi uciderea, la Mediaş, a lui Aloisio Gritti (1534), trimis de sultanul Suleyman Magnificul să mijlocească o împăcare între Ioan Zapolya şi Ferdinand de Habsburg. De fapt, Gritti plănuia unificarea „Daciei”, deci să ia în stăpânire ţările române. Aşteptându-se la reacţia …

Read More »