Tag Archives: Ion Creangă

Fata babei şi fata moşneagului, de Ion Creangă (comentariu literar, rezumat literar)

Trei basme crengiene prezintă perechea primordială, atemporală – căci ei sunt bătrânii timpurilor, principiile complementare ale Universului – Moşul şi Baba. E vorba de Povestea porcului, unde cei doi alcătuiesc un cuplu, de Punguţa cu doi bani, unde perechea e dezbinată, fiecare având gospodăria lui, şi în sfârşit, de basmul în care perechea se află în război, Fata babei şi fata moşneagului. Basmul a fost publicat în „Convorbiri literare” (nr. 6 din 1 septembrie 1877) şi are ca temă vestita dramă a copiilor vitregi. Construit prin antiteză, subiectul poveştii individualizează două tipuri caracterologice evidenţiate în expoziţie în mod direct de …

Read More »

Capra cu trei iezi, de Ion Creangă (comentariu literar, rezumat literar)

Capra cu trei iezi, de Ion Creangă, este un basm animalier pe tema feminităţii maternale, iubitoare, generoase. Basmul ne prezintă drama unei mame care îşi propune să pedepsească abuzul şi violenţa în numele dragostei materne, dar şi al unui spirit de dreptate afirmat întotdeauna cu tărie de către cei slabi şi lipsiţi de apărare. Florica Bodiştean descrie structura compoziţională, ca fiind una concisă, fără episoade inutile, dată de două mari secvenţe concepute pe principiul acţiunii şi contracţiunii; practic „basmul spune două poveşti, una a omorului şi cealaltă a răzbunării, ilustrând dictonul după faptă şi răsplată sau cum spune capra: moarte …

Read More »

Soacra cu trei nurori, de Ion Creangă (comentariu literar, rezumat literar)

Soacra cu trei nurori este cel dintâi basm publicat de Ion Creangă în „Convorbiri literare” din 1 octombrie 1875 şi este, în acelaşi timp, cel mai realist, căci în el nu intervine nicio urmă de fantastic, ci doar de hiperbolizare. Scenariul este unul des întâlnit în lumea rurală: o mamă autoritară şi rea, expresia egoismului absolut, are trei feciori buni de însurătoare. Baba, care se dovedeşte a fi soacra tipică, chiar soacra absolută, hotărăşte să le caute ea însăşi nişte neveste, de preferinţă urâte, dar docile şi muncitoare, cărora să nu le împartă moştenirea decât înainte de moartea sa şi …

Read More »

Receptarea critică a romanului „Amintiri din copilărie”, de Ion Creangă (comentariu literar, rezumat literar)

Opera lui Ion Creangă a stat în atenţia folcloriştilor, criticilor si istoricilor literari, lingviştilor, moraliştilor, simbolologilor şi specialiştilor în ştiinţele oculte. Opera Amintiri din copilărie nu trădează nicio intenţie justificativă, cum că ea nu pare a demonstra vreo teză extrinsecă purei reprezentări a faptelor. Toate retrospectivele se străduiesc să introducă în desfăşurarea vieţii ordinea unui destin. Însuşirea cea mai caracteristică a memorialisticii lui Ion Creangă este atmosfera de voie bună, de jovialitate, care îl întâmpină pe cititor încă de la prima pagină şi care se menţine până la ultima. Vladimir Streinu este cel care a atras atenţia asupra discrepanţei, cu …

Read More »

Receptarea critică a operei lui Ion Creangă

Opera lui Creangă este unică în felul ei: plăcută şi atrăgătoare în anii copilăriei, preţuită şi savantă în tinereţe, nostalgică şi plină de sensuri la bătrâneţe. Ea cuprinde poveşti, povestiri, anecdote şi roman, alcătuind împreună imaginea vieţii satului moldovean de munte de pe la mijlocul secolului al XIX-lea. Poveştile şi povestirile sunt primele publicaţii ale marelui scriitor. Debutând în 1875 la „Convorbiri literare” cu Soacra cu trei nurori, Ion Creangă continuă să publice poveşti: Capra cu trei iezi (1875), Punguţa cu doi bani (1875), Povestea porcului, Dănilă Prepeleac (1876), Fata babei şi fata moşneagului (1877), Povestea lui Harap-Alb, Făt frumos, …

Read More »

Dănilă Prepeleac, de Ion Creangă (comentariu literar, rezumat literar)

Pasiunea lui Ion Creangă pentru literatura populară a făcut posibilă scrierea unor basme în care autenticitatea folclorică se îmbină în mod miraculos cu plăsmuirea artistică a realităţii, fantasticul fiind umanizat şi puternic individualizat. Cu Dănilă Prepeleac, Creangă începe seria basmelor în care dracii nu mai sunt forţe malefice periculoase pentru om, ci devin nişte bieţi prostănaci, uşor de păcălit de către ţăranul sau târgoveţul isteţ, viziune ce ilustrează „în cea mai înaltă măsură conştiinţa superiorităţii umane” (Zoe Dumitrescu-Buşulenga). Acestei teme, foarte îndrăgită de Creangă, îi aparţin şi poveştile: Povestea lui Stan Păţitul (1877) şi Ivan Turbincă (1878). Basmul Dănilă Prepeleac …

Read More »

Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangă (comentariu literar, rezumat literar)

Pasiunea lui Ion Creangă pentru literatura populară a făcut posibilă scrierea unor basme în care autenticitatea folclorică se îmbină în mod miraculos cu plăsmuirea artistică a realităţii, fantasticul fiind umanizat şi puternic individualizat. Povestea lui Harap-Alb a apărut la 1 august 1877, în revista junimistă „Convorbiri literare”, fiind apoi reprodusă de către Mihai Eminescu în ziarul „Timpul”. Povestea lui Harap-Alb se încadrează în genul epic, iar ca specie literară este un basm cult, deoarece are un autor identificat, pe Ion Creangă. Fantasticul Fantasticul este construit prin împletirea elementelor realiste cu cele fabuloase, ca specific ancestral (străvechi) al basmelor, însă, în …

Read More »

Amintiri din copilărie, de Ion Creangă (comentariu literar, rezumat literar)

Bildungsromanul Opera Amintiri din copilărie, de Ion Creangă, apare în revista „Convorbiri literare” astfel: în 1881, ianuarie, partea I, în aprilie partea a II-a şi în 1882, martie, partea a III-a, ultima parte fiind publicată postum, în 1892. Amintiri din copilărie este un roman autobiografic, romanul formării personalităţii unui tânăr şi un bildungsroman, care prezintă procesul educaţiei şi al experienţei dobândite de Nică, Ion Creangă fiind scriitorul care realizează „primul roman al copilăriei ţărăneşti” din literatura noastră. Definiţii Bildungsromanul este romanul devenirii, al creşterii şi formării unui personaj, urmărit în evoluţia lui, pe fundalul unor medii sociale diferite, realizând uneori …

Read More »

Ion Creangă

Ion Creangă (1 martie 1837, Humuleşti, judeţul Neamţ – 31 decembrie 1889, Iaşi) – povestitor. Părinţii i-au fost Ştefan a Petrei Ciubotariu şi Smaranda, fiica lui David Creangă din Pipirig, ambii descendenţi ai unor familii ardeleneşti ce trecuseră munţii în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Adevărat instrument al divinităţii, Smaranda, din categoria mamelor care cred orbeşte în steaua fiilor lor, o fanatică a viitorului copilului ei, stăruie din răsputeri ca băiatul cel mare să înveţe carte pentru a deveni preot. Drept urmare, după Humuleşti, Broşteni, Târgu Neamţ, Fălticeni, Creangă ajunge, în toamna lui 1855, la Seminarul de la …

Read More »