Tag Archives: Ioan Slavici – opera literară

Ileana cea şireată, de Ioan Slavici (comentariu literar, rezumat literar)

Faptul că basmul Ileana cea şireată, de Ioan Slavici, este o operă mai degrabă pentru adolescenţi şi adulţi şi nu atât pentru copii, se poate demonstra chiar pe baza interpretării semnificaţiei celor trei „obiecte” simbolice pe care împăratul, plecat să se bată cu vecinul său, le lasă celor trei fiice ale sale – „câte o floare frumoasă, câte o păsărică veselă şi câte un măr fraged” împreună cu avertismentul: „A cărei floare se va veşteji, a cărei păsărică se va întrista şi al cărei măr va putrezi, despre aceea voi şti că nu şi-a păzit credinţa”. Ce le lasă în …

Read More »

Zâna Zorilor, de Ioan Slavici (comentariu literar, rezumat literar)

Incipitul basmului Zâna Zorilor, de Ioan Slavici, reproduce aproape identic formula iniţială a basmului macedonean: „A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti”. „A fost odată un împărat” – continuă autorul – „un împărat, mare şi puternic; împărăţia lui era atât de mare, încât nici nu se ştia unde începe şi unde se sfârşeşte”. Acesta, „cu ochiul cel de-a dreapta tot râde, iar cu cel de-a stânga tot lăcrămează neîncetat”, primul ochi exprimând bucuria tatălui la vederea celor trei feciori ai săi (Florea, Costan, Petru), celălalt plângând la gândul că fiii săi s-ar putea să nu …

Read More »

Floriţa din codru, de Ioan Slavici (comentariu literar, rezumat literar)

Tipul fetei viteze şi isteţe apare la Ioan Slavici în Ileana cea şireată, Limir-împărat şi Floriţa din codru, unde acţiunea se petrece la o cârciumă din codru, şi nu la curtea domnească. Tema basmului este frumuseţea, frumuseţea care poate face lumea mai bună, pe un scenariu clasic, al relaţiei dintre mama vitregă şi fiica adoptivă. În basmul Floriţa din codru, Slavici a abordat un motiv întâlnit nu numai în Transilvania, ci şi în folclorul unor popoare mult mai îndepărtate, de unde a trecut apoi în culegerile şi prelucrările multor creatori de basme. Dar, în cazul lui Ioan Slavici este abordat …

Read More »

Doi feţi cu stea în frunte, de Ioan Slavici (comentariu literar, rezumat literar)

În basmul Doi feţi cu stea înfrunte, Ioan Slavici psihologizează şi adaugă basmului tonalităţi tragice, căci în prezentarea şirului de metamorfoze ale copiilor repudiaţi se insinuează laitmotivul dragostei paterne – care are intuiţii şi afinităţi inexplicabile faţă de aceste forme de existenţă mereu regenerată – şi motivul culpei, al remuşcării refulate ce o chinuie pe împărăteasa cea rea. O ceată de voinici porniţi la vânătoare ascultă oferta a trei fete de păcurar: una se prinde că-i va face viitorului soţ o pâine a tinereţii veşnice, alta o cămaşă ce l-ar face invincibil, a treia, Lăptiţa, doi feţi-frumoşi, gemeni, cu părul …

Read More »

Budulea Taichii, de Ioan Slavici (comentariu literar, rezumat literar)

Ioan Slavici, prozator ardelean, înaintaş al lui Liviu Rebreanu, este un autor realist şi moralizator, un creator de tipologii şi un fin psiholog. După cum el însuşi mărturiseşte, ca adept înflăcărat al lui Confucius, aplică în opera sa principalele virtuţi morale cu care trebuie să fie înzestrat omul: curajul, dreptatea, prudenţa, cumpătarea, cinstea, voinţa, buna-credinţă, hărnicia, omenia, iubirea de adevăr etc. Întreaga creaţie a lui Slavici este o pledoarie pentru echilibru moral, pentru chibzuinţă şi înţelepciune, pentru fericire prin iubirea de oameni şi păstrarea măsurii în toate, iar orice abatere de la aceste principii este grav sancţionată de autor. Nuvela …

Read More »

Popa Tanda, de Ioan Slavici (comentariu literar, rezumat literar)

Nuvelele lui Ioan Slavici sunt realiste, deoarece autorul a observat îndeaproape viaţa ţăranilor ardeleni din ţinuturile natale şi fiind impresionat, ilustrează în operă traiul sărăcăcios al acestora. Nuvelele realiste prezintă, aşadar, fapte verosimile. Întreaga creaţie a lui Slavici este o pledoarie pentru echilibru moral, pentru chibzuinţă şi înţelepciune, pentru fericire prin iubirea de oameni şi, mai ales, pentru păstrarea măsurii în toate, iar orice abatere de la aceste principii este grav sancţionată de autor. Ioan Slavici construieşte o operă literară bazată pe cunoaşterea sufletului omenesc, cu un puternic caracter moralizator, concepţia literară fiind un argument pentru cumpătare şi păstrarea măsurii …

Read More »

Mara, de Ioan Slavici (comentariu literar, rezumat literar)

Romanul Mara, de Ioan Slavici, a fost publicat în 1894, în revista „Vatra”, iar în volum a apărut abia în 1906, fiind considerat „cel mai bun roman al nostru, înainte de Ion” (Şerban Cioculescu) şi „aproape o capodoperă”, (George Călinescu), deoarece destinul eroilor şi mediul social sunt evocate cu o remarcabilă artă a detaliului şi cu o mare forţă de construire a ansamblului. Ca orice roman, Mara este o specie a genului epic, în proză, de mare întindere, cu acţiune complexă, desfăşurată pe mai multe planuri narative organizate prin alternanţă sau înlănţuire, cu o intrigă amplă şi complicată. Personajele numeroase, …

Read More »

Moara cu noroc, de Ioan Slavici (comentariu literar, rezumat literar)

Tematica. Momentele subiectului. Personajele Ioan Slavici, prozator ardelean, precursor al lui Liviu Rebreanu, este un autor moralist, un fin psiholog, un creator de tipologii. După cum el însuşi mărturiseşte, ca adept înflăcărat al lui Confuciu, aplică în opera sa principalele virtuţi morale exprimate de acesta: sinceritatea, demnitatea, buna-credinţă, francheţea, cinstea, iubirea de adevăr, chibzuinţă, afirmând că filozoful chinez este „cel mai cu minte dintre toţi oamenii care le-au dat altora sfaturi”. (Educaţia morală) Întreaga creaţie a lui Slavici este o pledoarie pentru echilibru moral, pentru chibzuinţă şi înţelepciune, pentru fericire prin iubirea de oameni şi păstrarea măsurii în toate, iar …

Read More »

Ioan Slavici

Ioan Slavici (18 ianuarie 1848, Şiria, judeţul Arad – 17 august 1925, Crucea de Jos, în apropiere de Panciu, judeţul Vrancea) – prozator, dramaturg, memorialist, traducător şi gazetar. A fost al doilea din cei cinci copii ai Elenei (născută Borlea) şi ai lui Savu Slavici, meşter cojocar, care s-a ocupat şi cu negustorii de tot felul. Mama sa era dintr-o familie de cărturari ardeleni. Slavici a învăţat primele clase în satul natal, la şcoala de pe lângă biserică. În 1859 este trimis la Arad, unde repetă clasa a patra, iar din anul următor este elev la liceul maghiar. În 1865 …

Read More »