Tag Archives: Folclorişti

Nicolae Băieşu

Nicolae Băieşu (24 iunie 1934, Caracuşenii Vechi, judeţul Hotin, Basarabia, azi raionul Briceni, Republica Moldova) – folclorist şi profesor. Este fiul Eugeniei (născută Lipceanschi) şi al lui Mihail Băieşu, ţărani. A absolvit Şcoala Pedagogică din Soroca (1955) şi a făcut studii superioare la Facultatea de Istorie şi Filologie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” (1956-1960) şi la Universitatea de Stat din Chişinău (1960-1961). A obţinut titlul de doctor habilitat, cu teza Folclorul calendaristic în Republica Moldova şi în localităţile româneşti din Ucraina. Între 1991 şi 1999 a fost şef al secţiei de studiere a culturii populare la Institutul de Etnografie şi …

Read More »

Ioan Scipione Bădescu

Ioan (Ioniţă) Scipione Bădescu (15 mai 1847, Răştolţ, judeţul Sălaj – 4 septembrie 1904, Botoşani) – poet, ziarist şi culegător de folclor. Era al doisprezecelea copil al protopopului Ion Bădescu. A urmat liceul românesc din Beiuş, pe care l-a terminat în 1867. A încercat apoi să studieze la Universitatea din Pesta; probabil din motive politice, pleacă la Bucureşti, iar de aici, la Iaşi, unde urmează şi termină cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie. Devenit membru al Junimii încă din studenţie, semnează în „Convorbiri literare”, este redactor la „Curierul de Iaşi” şi întemeiază, alături de T. Codrescu la început, un ziar …

Read More »

Elie Baican

Elie Baican (1845, Crasna, judeţul Vaslui – 1912, Bucureşti) – folclorist. După şcoala primară şi seminarul absolvit la Huşi, urmează Academia din Iaşi (fosta Academie Mihăileană), Şcoala Normală de la Trei Ierarhi, iar după 1875, Facultatea de Litere la Bucureşti. A fost institutor la Iaşi, timp în care i-a cunoscut pe Mihai Eminescu, Titu Maiorescu şi Ion Creangă, iar între 1892 şi 1895 a fost director la o şcoală primară din Focşani. A colaborat la „Timpul”, „Epoca”, „Columna lui Traian”, „Convorbiri literare”, „Sămănătorul”, „Făt-Frumos” etc. Prefaţându-i Literatura populară sau Palavre şi anecdote (1882), Mihai Eminescu nădăjduia că „autorul lor îşi …

Read More »

Gheorghe Alexici

Gheorghe Alexici (14 septembrie 1864, Arad – 7 februarie 1936, Budapesta) – filolog şi folclorist. Este originar din Straja, Banatul de Sud. Face primele clase la Arad, apoi urmează liceul şi Facultatea de Litere la Budapesta. Îşi începe cariera didactică în orăşelele Szolnok şi Kassa (astăzi Kosice, Cehia), iar în 1891 revine la Şcoala de limbi orientale din Budapesta, ca profesor de limba română. Din 1897 intră în învăţământul universitar, la Catedra de limba română a Universităţii din Budapesta. În 1922 este pensionat, de fapt înlăturat din învăţământ, pentru convingerile sale social-democrate. Este doctor în literatură. Filolog de formaţie, Alexici a …

Read More »

Jozsef Farago

Jozsef Farago (2 februarie 1922, Braşov) – folclorist, comparatist şi traducător. Urmează studiile secundare la Braşov şi Sfântu Gheorghe, iar pe cele universitare, la Universitatea din Cluj, unde susţine şi doctoratul. Devine cadru didactic universitar (1949-1953) şi concomitent, din 1950, cercetător la secţia clujeană a Institutului de Folclor al Academiei Române, de unde se pensionează în 1987. Este membru onorific al Academiei Ungare de Ştiinţe (1988). Colaborează la „Anuarul de folclor”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Erdelyi Muzeum”, „Forschungen zur Volks- und Landeskunde”, „Igaz Szo”, „Korunk”, „Limbă şi literatură”, „Muvelodes”, „Nyelves Irodalomtudomanyi Kozlemenyek”, „Revista de etnografie şi folclor”, „Revista de …

Read More »

Dimitrie S. Panaitescu – Perpessicius

Perpessicius (pseudonimul literar al lui Dimitrie S. Panaitescu) (21 octombrie 1891, Brăila – 29 martie 1971, Bucureşti) – poet, eseist, cercetător, editor, folclorist, critic şi istoric literar. Mama sa, Elisabeta (născută Daraban), îşi avea obârşia în comuna Cucora, judeţul Suceava. Tatăl, Ştefan Panait, era originar din Ianina. În timpul Războiului pentru Independenţă din 1877, se stabileşte la Brăila, unde, datorită faptului că ştia turceşte şi greceşte, ocupă funcţia de dragoman. După absolvirea şcolii primare, în 1902, Perpessicius devine elev al Liceului „Nicolae Bălcescu” din Brăila. Examenul de bacalaureat şi l-a susţinut în 1910, în toamna aceluiaşi an înscriindu-se la Facultatea …

Read More »

Petre Ispirescu

Petre Ispirescu (1830, Bucureşti – 21 septembrie 1887, Bucureşti) – prozator, povestitor, folclorist, editor şi tipograf. S-a născut în mahalaua bucureşteană Pescăria Veche, unde tatăl său, Gheorghe, avea o frizerie. Mama, Elena, de origine transilvăneană, era, se pare, o povestitoare neîntrecută. De la părinţi, de la calfele şi clienţii tatălui său, Ispirescu a putut asculta, în copilărie, numeroase creaţii populare, mai ales basme. Din iniţiativa mamei este dat să înveţe carte cu dascăli bisericeşti, dar din pricina lipsurilor materiale, se vede nevoit, la 12 ani, să-şi asigure singur existenţa. Nereuşind să-şi desăvârşească instrucţia în şcoală, dar avid de cât mai …

Read More »

Dimitrie Cantemir

Dimitrie Cantemir (26 octombrie 1673, Iaşi – 21 august 1723, Dmitrovka, azi Dmitrovsk-Orlovski, Rusia) – domn al Moldovei, prozator, istoric al religiilor, istoriograf, etnograf, folclorist, filozof, geograf, compozitor şi orientalist de renume. Tatăl lui Cantemir, Constantin Cantemir, răzeş, de origine modestă, s-a ridicat la demnitatea de domnitor al Moldovei prin merite militare. Mama, Ana Bantaş, era coborâtoare dintr-o familie de mici boieri. Fratele său, Antioh Cantemir, parvine şi el, ca principe ereditar, la poziţia de domnitor. În maniera timpului, Dimitrie îşi începe instruirea intelectuală cu un profesor de familie, grecul Ieremia Cacavelas, teolog, poliglot şi călător pe drumuri europene. Din …

Read More »

Bogdan Petriceicu Hasdeu

Bogdan Petriceicu Hasdeu (Haşdeu) (26 februarie 1838, Cristineşti, judeţul Hotin, Basarabia, azi Ucraina – 25 august 1907, Câmpina, judeţul Prahova) – poet, prozator, dramaturg, filolog, bibliolog, jurnalist, folclorist, filozof, orator, literat, economist, pedagog, editor de documente, întemeietor de reviste şi om politic. Descendent al unei familii de boieri a cărei origine pare să se situeze dincolo de secolul al XVI-lea, Hasdeu este nepot al lui Tadeu Hâjdeu (cărturar, poet de limbă polonă) şi fiu al Elisabetei (născută Dauksza) şi al lui Alexandru Hâjdeu. Tadeu, numele de botez, a fost schimbat mai târziu în Bogdan, iar adaosul Petriceicu voia să indice …

Read More »

Vasile Alecsandri

Vasile Alecsandri (14 iunie 1818, Bacău – 22 august 1890, Mirceşti, judeţul Bacău) – poet, prozator, dramaturg, folclorist, politician, ministru şi diplomat. Părinţii lui Alecsandri sunt medelnicerul Vasile Alecsandri şi Elena (născută Cozoni), fiica unui grec românizat. Om cu stare şi deschis la minte, părintele îi asigură, la fel ca şi celorlalţi copii (frumoasa Catinca, măritată cu paşoptistul C. Rolla, şi Iancu, viitorul locotenent-colonel şi literat), o creştere aleasă. Asemenea lui Mihail Kogălniceanu, Alecsandri învaţă mai întâi cu dascălul maramureşean Gherman Vida (1827-1828), trecând apoi la pensionul lui Victor Cuenim (1828). Plecat, pentru studii, la Paris (1834), îşi ia acolo, …

Read More »