Tag Archives: Folclorişti

Grigore Constantin Bostan

Grigore Constantin Bostan (4 mai 1940, Budineţ, judeţul Storojineţ, Bucovina) – poet, folclorist şi istoric literar. Tatăl său, Constantin Bostan, a murit în timpul luptelor de la Cotul Donului. După ce va absolvi secţia de filologie română a Universităţii din Cernăuţi, va deveni (din 1979) profesor de literatură română şi universală, şef al Catedrei de filologie română şi clasică la Universitatea din Cernăuţi. Şi-a luat doctoratul în filologie la Kiev (1971) şi pe cel în folcloristică la Moscova (1987). Este membru al Uniunilor Scriitorilor din România, Republica Moldova şi Ucraina, membru de onoare al Academiei Române (1991) şi membru al …

Read More »

Gheorghe Bogaci

Gheorghe Bogaci (20 aprilie 1915, sat Vasileuţi, judeţul Hotin, Basarabia – 29 noiembrie 1991, Moscova) – folclorist şi istoric literar. Este fiul Teodorei (născută Mizumscaia) şi al lui Teodosie Bogaci, preot. A urmat liceul la Hotin şi Cetatea Albă, iar în 1938 a absolvit Facultatea de Litere din Iaşi, unde a şi lucrat, scurt timp, ca asistent universitar la Catedra de slavistică. Între 1946 şi 1971, a fost colaborator ştiinţific, apoi şef al sectorului de folclor al Institutului de Limbă şi Literatură al Academiei de Ştiinţe al Republicii Moldova, iar între 1971 şi 1980, conferenţiar universitar la Institutul Pedagogic din …

Read More »

Gheorghe Bobei

Gheorghe Bobei (29 octombrie 1897, Bărbăteşti, judeţul Vâlcea – 8 decembrie 1973, Bărbăteşti) – poet şi folclorist. Este fiul Ioanei şi al lui Ion Bobei. Bobei a făcut primele clase la Bărbăteşti. În 1911 intră, ca bursier, la Şcoala Normală din Constanţa. Începe între timp să scrie, trimiţând primele încercări, în versuri şi în proză, la „Dobrogea jună”. După un an de învăţătură la Craiova, se întoarce în cetatea tomitană, pentru ca între 1916 şi 1918, în timpul războiului, să urmeze, la Botoşani, Şcoala de ofiţeri în rezervă. Din 1919, predă la şcoala din Dobriceni (în judeţul Vâlcea), unde va …

Read More »

Alexandru Bistriţianu

Alexandru Bistriţianu (7 septembrie 1911, Tecuci, judeţul Galaţi – 3 iulie 1976, Bucureşti) – folclorist şi istoric literar. Este fiul Eugeniei (născută Stavri) şi al lui Ion Bistriţeanu, profesor de limba română. Urmează liceul la Lugoj, apoi face studii universitare la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti (1929-1933), unde frecventează şi cursurile Seminarului Pedagogic Universitar „Titu Maiorescu”. Asistent onorific (1933-1935) la Catedra de literatură română şi estetică a profesorului Mihail Dragomirescu, din 1942 devine asistent şi la Catedra de literatură română veche, condusă de Nicolae Cartojan, la Universitatea din Bucureşti. Mai mulţi ani va fi profesor de liceu la …

Read More »

Ioan G. Bibicescu

Ioan G. Bibicescu (8 noiembrie 1848, Cerneţi, judeţul Mehedinţi – 2 mai 1924, Bucureşti) – folclorist şi publicist. Şi-a făcut clasele primare la Turnu Severin, iar liceul la Craiova. Studiază dreptul la Bucureşti şi Paris, după care, întors în capitală, acceptă un post de copist la primărie. Aici îl descoperă C.A. Rosetti, care îl angajează în redacţia ziarului „Românul”. Părăseşte, după 12 ani, ziarul, dar nu şi ideile democratice, pe care le va promova în continuare ca redactor la ziarele „Dorobanţul”, „Renaşterea”, „Unirea” şi „Telegraful” (devenit „Telegraful român”). Cu vremea, reuşeşte să deţină funcţii dintre cele mai importante în viaţa …

Read More »

Marcu Beza

Marcu Beza (30 iunie 1882, Vlaho-Clisura, Macedonia – 30 mai 1949, Bucureşti) – prozator, poet, eseist, folclorist, critic literar şi diplomat. A urmat Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti, unde i-a avut profesori pe Titu Maiorescu şi Nicolae Iorga, care i-au apreciat activitatea de eseist şi publicist. Primul volum, De la noi (proză în dialect aromân), i-a apărut în anul 1903. A redactat revista „Grai bun” (1906-1907, 1909). Din 1909 a fost interpret la Legaţia Română din Londra; până în 1914, a studiat în paralel literele la Londra şi Oxford. În 1916, la intrarea României în război, se întoarce …

Read More »

Andrei Bârseanu

Andrei Bârseanu (17 octombrie 1858, Dârste, judeţul Braşov – 19 august 1922, Bucureşti) – poet şi folclorist. Este fiul lui Toma Bârsan, preot. După studii gimnaziale şi liceale la Braşov (1870-1878) şi studii universitare de litere şi filosofie (1878-1881) la Viena şi Munchen, la Viena fiind şi preşedinte al Societăţii „România jună” a studenţilor români, revine la Braşov, unde este profesor secundar (1881-1905), co-rector al şcolii medii (1889-1891), dirigent al Şcolii Comerciale Superioare (din 1891). Din 1891 este şi director al învăţământului din Sibiu. A fost vicepreşedinte (1905-1910) şi preşedinte (1911-1922) al Astrei, membru (1908) şi vicepreşedinte al Academiei Române. …

Read More »

Ovidiu Bârlea

Ovidiu Bârlea (13 august 1917, Bârleşti-Mogoş, judeţul Alba – 7 ianuarie 1990, Cluj Napoca) – prozator şi folclorist. Fiu de ţărani, Bârlea face şcoala primară la Bârleşti (1924-1928), studii gimnaziale la Baia de Arieş (1928-1929), Liceul Militar în Târgu Mureş (1929-1937) şi studii universitare de litere (filologie modernă) la Bucureşti (1937-1939,1940-1942). Este funcţionar câteva luni în Departamentul naţionalităţilor (1948-1949), apoi cercetător la Institutul de Folclor din Bucureşti (1949-1969), unde timp de nouăsprezece ani deţine funcţia de şef al sectorului literar. Colaborează la „Analele Universităţii din Timişoara”, „Anuarul de folclor”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Ateneu”, „Flacăra”, „Limbă şi literatură”, „Orizont”, …

Read More »

Ion Bârlea

Ion Bârlea (11 ianuarie 1883, Berbeşti, judeţul Maramureş – 13 mai 1969, Bucureşti) – folclorist. Face studii universitare de teologie la Gherla (1901-1905) şi este apoi învăţător şi preot în Ieud (1909-1913), Călineşti (1913-1920) şi Sighet, din Maramureş, Orţişoara din judeţul Timiş şi Vinga din judeţul Arad. Va fi ales preşedinte al Ligii Culturale din Sighet şi activează în calitate de corespondent al secţiilor de istorie şi folclor ale Astrei. A condus „Gazeta maramurăşană” (Sighet). Bârlea este autorul celei mai bogate (1.200 de piese, unele foarte ample) şi valoroase culegeri de folclor din Maramureş, realizată între anii 1905 şi 1909 …

Read More »

Teodor Bălăşel

Teodor Bălăşel (7 noiembrie 1869, Bogdăneşti, judeţul Vâlcea – 30 ianuarie 1941, Ştefăneşti, judeţul Vâlcea) – folclorist. După ce a urmat cursurile Seiriinarului de la Râmnicu Vâlcea (1885-1889), a fost învăţător (din 1889), diacon (din 1892) şi preot paroh (din 1894) în comuna vâlceană Ştefăneşti. Împreună cu C.S. Nicolăescu-Plopşor, G.F. Ciauşanu, N.I. Dumitraşcu, Gheorghe N. Dumitrescu-Bistriţa, I.N. Popescu, C. Ciobanu-Pleniţa, I.I. Buligan-Delagorj şi Gheorghe Gh. Fierăscu a pus, la 3-5 ianuarie 1927, bazele Tovărăşiei folcloriştilor olteni, care a editat, timp de un an, revista „Suflet oltenesc”. Având şansa de a locui într-o bogată zonă folclorică, în apropiere de Valea Mamului …

Read More »