Tag Archives: Feudalism

Literatura în ţările române în perioada destrămării feudalismului

În perioada care se încheie în preajma revoluţiei burgheze din 1848, literatura în ţările române şi-a adus contribuţia ei remarcabilă la făurirea ideologiei naţionale şi la lupta pentru emanciparea socială. Precedată de opera cu caracter anticipator a lui Ion Budai-Deleanu, din nefericire rămasă necunoscută contemporanilor, activitatea scriitorilor români din Ţara Românească şi Moldova, începând cu cel de-al doilea pătrar al veacului al XIX-lea, se remarcă prin combativitate şi promovarea unei tematici generoase şi îndrăzneţe totodată. Această fază, care nici ea nu e lipsită de manifestări ale unor concepţii învechite, a fost însă precedată de un răstimp care-şi ia începutul în …

Read More »

Arta în timpul feudalismului în Dobrogea

Tradiţiile romano-bizantine în domeniul construcţiilor, puternice încă în veacurile IV-VI în Dobrogea şi pe malul stâng al Dunării, au fost părăsite odată cu încetarea stăpânirii Imperiului bizantin şi cu ruralizarea ultimelor centre care mai cunoscuseră o viaţă orăşenească. Vreme de circa trei secole, a predominat, pe întreg teritoriul României, o arhitectură în pământ şi lemn. Dezvoltarea forţelor de producţie, care se vădeşte la sfârşitul acestei perioade şi care duce la închegarea noilor relaţii de tip feudal, a adus cu sine şi nevoi noi în sânul clasei feudale în formaţie şi mijloacele tehnice pentru satisfacerea lor. În aceste condiţii s-a făcut …

Read More »

Arta în Moldova şi Ţara Românească în vremea feudalismului dezvoltat (secolul al XIV-lea – prima jumătate a secolului al XVI-lea)

Arta în perioada fărâmiţării feudale Reflectarea evoluţiei economice şi social-politice în arta Moldovei şi a Ţării Româneşti din prima perioada a feudalismului dezvoltat se poate urmări în aspecte concrete doar parţial, dat fiind că monumentele păstrate sunt relativ puţine, iar cercetările arheologice au fost iniţiate de-abia în ultimul deceniu. Arhitectura Ca urmare a consolidării sociale şi politice a Ţării Româneşti, se înmulţesc şi construcţiile din material mai trainic, mai pretenţios. Cel mai reprezentativ monument păstrat e biserica Sf. Nicolae domnesc din Curtea de Argeş, ridicată în jurul anului 1340, în orice caz înainte de grafitul din interior cu data 1352. …

Read More »

Ştiinţele în ţările române în perioada destrămării feudalismului

Promovarea culturii, în spirit luminist, trebuia să aducă cu sine un interes tot mai viu pentru ştiinţele pozitive şi pentru cele medicale. Am văzut, pentru unele dintr-însele, cum au fost introduse ca materii de învăţământ, pentru care s-au tradus sau prelucrat manuale. Ne rămâne să înfăţişăm progresul înregistrat, la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi în prima jumătate a celui următor, în ramurile amintite ale ştiinţei, pomenind câteva din numele mai de seamă care s-au distins prin cercetări şi publicaţii în aceste domenii. Medicina a dat nu numai pe cei mai vechi practicieni, dar şi pe cei care au publicat mai …

Read More »

Situaţia social-economică a Moldovei şi Ţării Româneşti în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

Agricultura Peisajul agrar al Moldovei şi Ţării Româneşti din perioada destrămării feudalismului nu s-a schimbat în mod esenţial faţă de acela al perioadei anterioare. El oferă observatorilor şi călătorilor străini acelaşi contrast izbitor între fertilitatea extraordinară a solului şi mizeria neagră a locuitorilor. „În Ţara Românească, în locurile unde pădurea a fost defrişată şi pământul a fost cultivat, luncile cele mai frumoase, holdele cele mai bogate dovedesc că solul este aşa cum îl poţi vedea în brazda de curând răsturnată, un humus negru şi gras” Supuse unui regim ordonat şi cultivate raţional, „Moldova şi Ţara Românească… ar fi paradisul Europei”. …

Read More »

Arta în timpul feudalismului în Transilvania

Menţiuni documentare, ruine sau monumente supravieţuind transformate în decursul vremurilor, ne dezvăluie şi în Transilvania, în regiuni mai bine cunoscute şi sub raportul cristalizării relaţiilor feudale, aceleaşi începuturi de închegare a unei arte feudale. Cronica notarului anonim păstrează amintirea a nu mai puţin de şapte cetăţi de la începutul veacului al X-lea, dintre care trei, în frunte cu Biharea, în voievodatul lui Menumorut, una aparţinând lui Gelu, pe Someş, şi trei în voievodatul lui Glad. La acestea trebuie adăugată cetatea Morisena-Cenad a lui Ahtum, cu construcţiile ei laice şi religioase. După informaţiile care se dau asupra lor, se pare că …

Read More »

Procesul de trecere de la feudalism la capitalism

Înţelegerea atitudinii adoptate de Tudor Vladimirescu faţă de jugul boieresc este îngreuiată de insuficienta elucidare a procesului de trecere de la feudalism la capitalism în ţările române. S-ar părea că, la 1821, lupta antifeudală se confunda cu cea antiotomană, fiindcă regimul feudal era apărat de stăpânirea turcească. Monopolul turcesc asupra produselor noastre împiedica dezvoltarea economiei de mărfuri; în această situaţie, condiţia primordială a lichidării feudalităţii – argumentează Andrei Oţetea – era răsturnarea dominaţiei otomane; Tudor a trebuit să-şi propună: fie să lupte mai întâi împotriva turcilor, şi apoi împotriva boierilor, fie să declanşeze o revoluţie integrală. E vădită legătura între …

Read More »

Teatrul şi muzica în ţările române în perioada destrămării feudalismului

Printre instituţiile de cultură încurajate de spiritul nou al păturilor înaintate, care-şi va găsi un punct de sprijin într-însa, este şi teatrul. Dezvoltarea sa,, însă, până în preajma anului revoluţionar 1848, nu se face fără piedici şi fără ameninţări cosmopolite. Primele reprezentaţii teatrale în Ţara Românească par să dateze dinainte de 1790, când teatrul italian găsea admiratori printre domnii fanarioţi din Bucureşti. La începutul veacului următor, trupe germane, ruse şi chiar polone dau reprezentaţii în capitala Moldovei sau a Ţării Româneşti. În curând teatrul grec va lua fiinţă, din Iniţiativa domniţei Ralu Caragea, care pune să se reprezinte la palat, …

Read More »

Boierimea şi marele domeniu feudal din Moldova şi Ţara Românească în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Clasa dominantă în Ţara Românească şi Moldova era alcătuită din boierii mari, posesori de întinse domenii, din clerul înalt şi din boierimea mica şi mijlocie. După formarea statelor de sine stătătoare Ţara Românească şi Moldova, proprietatea feudală – baza relaţiilor de producţie feudale – a crescut, s-a consolidat şi a căpătat un caracter ierarhic. Structura ierarhică a proprietăţii feudale constituia expresia repartizării ei şi a rentei, ca formă economică în care se realiza această proprietate în sânul clasei dominante; în acelaşi timp, ea dădea acestei clase putere asupra ţăranilor dependenţi, putere întărită prin constrângerea extraeconomică. Ierarhia funciară era, totodată, o …

Read More »

Începutul Evului Mediu şi naşterea relaţiilor feudale pe teritoriul României

Conţinutul şi periodizarea epocii medii sau a orânduirii feudale Până aproape de zilele noastre, mai bine-zis până în dintre cele două războaie mondiale, majoritatea istoricilor numeau aceasta epoca istorică evul mediu. Creaţie a umanismului, noţiunea de ev mediu (medium aevum), a fost folosită de istoriografii secolelor al XVII-lea – al XIX-lea, în sensul de epocă intermediară, de mijloc, între cea veche şi cea nouă sau modernă. Evul mediu şi relaţiile feudale n-au apărut simultan peste tot unde această orânduire a fost cunoscută. Cercetările mai noi au ajuns la concluzia că începuturile evului mediu şi ale feudalismului sunt sesizabile încă în …

Read More »