Tag Archives: Feudalism

Dezvoltarea feudalismului în Transilvania din secolul al XI-lea până la mijlocul secolului al XIII-lea

Cucerirea Transilvaniei de către statul feudal maghiar După înfrângerea căpeteniilor locale Ahtum şi Gyla, în primi ani ai secolului al XI-lea, din cauza crizei interne prin care trecea regatul maghiar, a luptelor cu feudalii germani, a dominaţiei pecenege şi a împotrivirii populaţiei băştinaşe, Transilvania propriu-zisă nu a putut fi ocupată şi organizată de statul feudal maghiar. Până către sfârşitul secolului al XI-lea, stăpânirea acestuia aici nu e atestată de nici un izvor narativ sau documentar contemporan; în schimb, descoperirile arheologice au scos la lumină numeroase urme ale culturii băştinaşe. Cele câteva obiecte de factură maghiară descoperite la Moldoveneşti, Alba Iulia …

Read More »

„Domeniul regal” şi transformarea feudalităţii româneşti haţegane în secolele XIII-XV

Noţiunea juridică a „domeniului regal” s-a identificat în Ţara Haţegului cu „domeniul cetăţii regale” de la Haţeg. Acest „domeniu” s-a creat la un moment dat exprimând, ca latură patrimonial-juridică a unui sistem mai complex de relaţii, încorporarea ţinutului între hotarele în care se exercita efectiv autoritatea regatului medieval maghiar. Din punctul de vedere al coroanei, condiţia administrativ-juridică a Ţării Haţegului a evoluat de la starea de „pădure” (silva) la aceea de „ţară” (terra) şi apoi la aceea de comitat, transformat ulterior în district. O evoluţie riguros, identică am constatat-o în Maramureş, desemnat între 1199 şi 1271 ca fiind „loc de …

Read More »

Arta în timpul feudalismului timpuriu pe teritoriul României

Datorită mai ales descoperirilor din ultima vreme, suntem astăzi mai bine informaţi asupra artei clasei feudale decât asupra celei populare. Totuşi, şi în domeniul manifestărilor de artă puse în slujba clasei dominante, suntem încă departe de a cunoaşte toate conexiunile, iar forma în care s-au păstrat multe monumente ale epocii ne luminează mai curând asupra aspectelor de cultură materială, decât asupra acelora care ţin cu adevărat de fenomenul artistic. În cursul evului mediu, cea mai importantă dintre arte a fost arhitectura. Legată în chip nemijlocit de nevoile materiale ale vieţii – locuinţă şi apărare – şi de acelea ale cultului …

Read More »

Arta în timpul feudalismului în Moldova şi Ţara Românească

Legăturile dintre bogatele începuturi ale artei feudale din Dobrogea şi din Transilvania şi geneza artistică petrecută pe teritoriul Ţării Româneşti sunt încă foarte greu de stabilit. Că ele au existat, însă, o dovedeşte unitatea de dezvoltare istorico-culturală dintre cele două maluri ale Dunării, pe de o parte, dintre teritoriul Ţării Româneşti şi acela al Transilvaniei, pe de alta. S-au amintit într-un capitol precedent fortăreţele stăpânite de feudalii locali în câmpia munteană şi legăturile pe care le stabilesc ei cu Bizanţul în jumătatea a doua a veacului al X-lea Extinderea dominaţiei bizantine şi asupra unor puncte de la nordul Dunării şi …

Read More »

Dacia în perioada de trecere la feudalism. Populaţia autohtonă din Dacia

Istoria Daciei în perioada dintre încetarea stăpânirii romane şi secolul al X-lea al erei noastre constituie unul din cele mai dificile capitole ale istoriei vechi a României. Aceasta se explică atât prin complexitatea procesului istoric, datorită coexistenţei mai multor populaţii diferite ca origine etnică şi aflate în stadii diferite de dezvoltare socială şi economică, cât şi prin insuficienţa izvoarelor. Temelia etnică a procesului istoric a constituit-o, fără îndoială, populaţia autohtonă. Este firesc deci să începem tratarea istoriei Daciei în perioada amintită cu analiza situaţiei acestei populaţii, în măsura în care ne-o îngăduie documentarea existentă, uneori inedită. Prin populaţie autohtonă noi …

Read More »

Probleme şi izvoare referitoare la perioada feudală

Datarea şi atribuirea etnică a materialismului arheologic Cu toată valoarea reală, documentară, a diferitelor piese arheologice, trebuie reţinut că această valoare e deseori limitată şi incertă. Astfel: Dacă în privinţa ceramicii, datarea e de cele mai multe ori asigurată (uneori chiar pe decenii, cum e cazul cu ceramica romană sau greacă), deseori asupra datării exacte a unei ceramici există îndoieli întemeiate, contradicţiile dintre specialişti fiind dese iar revenirile la o datare schimbată sunt frecvente. Acelaşi lucru se poate spune şi în privinţa obiectelor de metal (podoabe, piese de îmbrăcăminte etc.) şi, desigur, şi a tezaurelor. Şi mai dificilă şi nesigură …

Read More »

Literatura orală populară în timpul feudalismului pe teritoriul României

Alături de literatura scrisă a clasei dominante, a existat în evul mediu timpuriu şi o producţie literară orală. Caracterul şi amploarea ei sunt însă foarte greu de stabilit, din pricina pierderilor şi transformărilor pe care le suferă în chip natural o literatură de acest gen. Literatura orală a circulat deopotrivă în sânul populaţiei româneşti, ca şi la cea maghiară şi săsească. Ea a cuprins două mari categorii, menite să exprime poziţia şi interesele celor două clase cu interese antagonice: literatura populară şi literatura feudală de curte. Producţii ale literaturii populare, cum sunt poveştile, au circulat fără îndoială şi în mediul …

Read More »

Arta în Transilvania în vremea feudalismului dezvoltat (secolul al XIV-lea – prima jumătate a secolului al XVI-lea)

Arhitectura Frământările social-politice, interne şi externe, prin care trece Transilvania în acest răstimp se reflectă în mod semnificativ şi în artă. Asuprirea ţărănimii şi ofensiva catolică stăvilesc dezvoltarea arhitecturii de piatră româneşti. Locuitorilor ortodocşi nu li se îngăduie decât ridicarea bisericilor de lemn. Din această perioadă nu s-au păstrat monumente care să permită cunoaşterea reală a aspectelor unor astfel de clădiri în lemn (datările timpurii propuse pentru bisericile din Bănişor şi Ieud sunt inacceptabile). Politica internă a regilor Ungariei întemeiată în parte şi pe colaborarea micii nobilimi – între altele şi a cnezilor români – împotriva tendinţelor centrifuge ale marilor …

Read More »

Trecerea de la feudalism la capitalism în ţările române şi formarea naţiunii burgheze române

Trecerea de la feudalism la capitalism În cursul perioadei dintre sfârşitul secolului al XVIII-lea şi revoluţia din 1848, procesul de destrămare a feudalismului, ale cărui prime simptome s-au manifestat încă din perioada precedentă, devine fenomenul dominant al dezvoltării social-economice a ţărilor române. În urma dezvoltării forţelor de producţie şi a orientării economiei spre producţia valorilor de schimb, începe procesul de acumulare primitivă a capitalului. Prin extinderea operaţiilor comerciale, prin exploatarea mai intensă a moşiilor, în primul rând datorită monopolurilor moşiereşti, prin arendarea ocnelor şi vămilor, prin cămătărie şi prin venalitatea funcţiilor se constituie însemnate averi băneşti. În acelaşi timp, procesul …

Read More »

Bibliotecile în ţările române în perioada destrămării feudalismului

Bibliotecile, ca mijloc de difuzare a culturii de tip nou, se înmulţesc, îşi îmbogăţesc fondurile şi dau uneori la iveală cataloage ale colecţiilor proprii. În ajutorul cititorilor cu mijloace mai restrânse vin cabinetele de lectură cu cataloagele lor tipărite. Către 1838, iau naştere bibliotecile publice, care, odată cu întemeierea lor, vor ridica probleme noi, de înzestrare cu cărţi, administrare a colecţiilor, redactare de cataloage sistematice etc. Dintre vechile biblioteci, cea a Mitropoliei din Bucureşti se reorganizează abia în epoca regulamentară, după ce, vreme îndelungată nu fusese decât un depozit, rău îngrijit, de imprimate şi manuscrise. Catalogul manuscris din 1836, întocmit …

Read More »