Tag Archives: Feudalism

Craiova – important centru comercial în epoca destrămării feudalismului

Ţările române se confruntau, în etapa destrămării feudalismului şi afirmării burgheziei, cu probleme din cele mai complexe de ordin economic, social şi politic. Situate la confluenţa conflictelor dintre marile imperii – otoman, ţarist şi habsburgic – ţările române resimţeau atât forţa dominantă a marilor puteri, cât şi dezastrele şi jafurile datorate războaielor purtate în regiunile moldave, transilvane sau subcarpatice. Oltenia şi implicit Craiova au avut enorm de suferit de pe urma unor războaie ale marilor ţări vecine, străine de interesele românilor. Economia regiunii şi prosperarea Craiovei au consemnat în secolele XVII şi XVIII dese traume, care erau tot atâtea întârzieri …

Read More »

Comerţul de tranzit în Moldova şi Ţara Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

Tariful de 3% aplicat pe tot cuprinsul Imperiului Otoman o singură dată, la intrare sau la ieşire, poziţia geografică a ţărilor române şi Dunărea care le lega de Europa centrală făceau din Ţara Românească şi Moldova o etapă necesară şi importantă pentru comerţul Austriei. După generalul Langeron, comerţul din provinciile turceşti în statele habsburgice raporta Ţării Româneşti „sume imense”. De unde provenea acest beneficiu, dacă tranzitul era liber după plata taxei de 3% la intrarea în orice punct al Imperiului Otoman? Din aceleaşi surse din care domnii au ştiut să tragă atâtea venituri extraordinare. Sub diferite forme şi denumiri – …

Read More »

Populaţia în Moldova şi Ţara Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

În ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea şi la începutul secolului al XIX-lea, dezvoltarea economică a Moldovei şi Ţării Româneşti şi îngrădirea dominaţiei otomane au contribuit la o simţitoare creştere a populaţiei. În condiţiile acestei noi situaţii, politica domniei de a procura braţe de muncă pentru regiunile de câmpie, prin colonizări de ţărani din regiunile de deal, din Transilvania şi din sudul Dunării, a dat rezultate mai eficace decât în epoca precedentă în ciuda pustiirilor provocate de războaie, incursiuni turceşti de pradă şi epidemii. O apreciere generală asupra nivelului demografic al principatelor se poate face mai bine în această perioadă, …

Read More »

Bogomilismul în timpul feudalismului pe teritoriul României

Antagonismele de clasă s-au manifestat în domeniul culturii şi sub forma ereziilor, deoarece în epoca feudalismului „toate doctrinele revoluţionare, sociale şi politice, trebuiau să fie în acelaşi timp şi cu precădere erezii teologice”. Bogomilismul – erezie populară îmbrăcând în haină religioasă revendicările păturilor exploatate – concepea lumea sub forma luptei dintre principiile binelui şi răului, cel din urmă – reprezentat de satana – fiind generatorul asupririi şi silniciei. Bogomilii negau tainele, ierarhia şi ritualul bisericii şi au dus, în activitatea lor practică, o puternică luptă antifeudală. Apărut la începutul veacului al X-lea în Bulgaria, bogomilismul a rezistat vreme de secole …

Read More »

Cultura în Transilvania în vremea feudalismului dezvoltat (secolul al XIV-lea – prima jumătate a secolului al XVI-lea)

Literatura populară În poezia populară din Transilvania – atât în cea românească, cât şi în aceea a maghiarilor, saşilor şi secuilor – alături de expresia sentimentelor general-omeneşti ale bucuriei, tristeţii sau dragostei, au apărut şi motivele luptei comune împotriva asupririi feudale şi pericolului turcesc. Apăsarea socială şi primejdia externă au imprimat dezvoltării poeziei populare din această epocă unele trăsături comune, fie că e vorba de românii din Transilvania, fie de maghiari şi saşi. Cântecul popular, deşi în trei limbi diferite, avea în esenţă acelaşi conţinut. Din fondul comun româno-maghiar al unei importante literaturii epice, în care se cântau vitejiile unor …

Read More »

Lupta maselor populare din Transilvania împotriva asupririi feudale şi a stăpânirii austriece în secolul al XVIII-lea

În epoca aceasta a crescut avântul revoluţionar al maselor, deoarece contradicţiile dintre clasele antagonice s-au adâncit mereu. Lupta iobăgimii s-a desfăşurat în forme foarte variate: de la petiţiile înaintate autorităţilor până la ridicarea armată. Una dintre cele mai frecvente forme de luptă a fost fuga, ţărănimea apăsată căutându-şi noi locuri de aşezare atunci când sarcinile ajungeau de nesuportat. Obişnuit se aşezau pe moşia altui feudal, care le promitea condiţii mai uşoare, dar în scurtă vreme erau supuşi la sarcini tot atât de grele ca şi în locurile de unde plecaseră. Uneori iobăgimea apăsată bejenea în afara fruntariilor, mai ales către …

Read More »

Cultura în Moldova şi Ţara Românească în vremea feudalismului dezvoltat (secolul al XIV-lea – prima jumătate a secolului al XVI-lea)

În cursul perioadei feudalismului dezvoltat, cele trei ţări româneşti au cunoscut o importantă activitate culturală, care reflectă însuşi drumul străbătut de societate în dezvoltarea sa şi, mai ales, adâncirea antagonismelor de clasă. Dacă realizările de mare frumuseţe ale literaturii populare continuă să se transmită oral, în cultura clasei feudale – care păstrează însă şi forme orale – scrisul capătă o folosire tot mai largă. Literatura scrisă cuprinde, în acelaşi timp, genuri mai variate, fie că este vorba de circulaţia în manuscris şi apoi prin tipărituri a unor opere create în afara hotarelor, fie de elaborarea unor scrieri originale. Limba de …

Read More »

Oraşele şi târgurile din Moldova şi Ţara Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

Organizare şi administraţie În ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea şi la începutul secolului al XIX-lea, oraşele şi târgurile au făcut şi administraţie progrese, cu toate distrugerile suferite în timpul războaielor austro-ruso-turce desfăşurate pe teritoriul Moldovei şi Ţării Româneşti. O anchetă din 1769 întocmită de autorităţile ruse, ca şi unele descrieri ale călătorilor străini, subliniază starea precară a unora din aceste aşezări cu caracter urban (Tecuci, Focşani, Buzău, Brăila, Giurgiu), care însă, după război, s-au refăcut într-un timp relativ scurt. Cele mai importante oraşe din cele două principate erau capitalele lor: Bucureşti şi Iaşi. Prin numărul populaţiei şi prin activitatea …

Read More »

Dezvoltarea comerţului în Moldova şi Ţara Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

Regimul comercial Relaţiile comerciale ale ţărilor române cu străinătatea şi, prin urmare, politica lor vamala, erau reglementate pe de o parte de capitulaţiile şi tratatele comerciale încheiate de Poartă cu puterile străine, iar pe de alta de dispoziţiile interne prin care Poarta îşi rezerva principalele produse agricole şi miniere ale ţării, adică de monopolul turcesc, care a determinat şi condiţiile comerţului interior. Capitulaţiile erau privilegii unilaterale, acordate de sultan unei puteri străine. Astfel, prin capitulaţiile acordate Franţei în 1569, sultanul asigura supuşilor francezi libertatea comerţului şi navigaţiei, imunitatea judiciară şi protecţia consulară în tot cuprinsul Imperiului Otoman. Reînnoite de mai …

Read More »

Comerţul exterior în Moldova şi Ţara Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

Consulii străini din perioada de care ne ocupăm au considerat comerţul exterior al ţărilor române ca „foarte precar” (Raicevich, 1788), „puţin înfloritor” (Fornetty, 1814), „chiar neînsemnat” (Wilkinson, 1820) din cauza „nenorocitei constituţii politice” a principatelor. Aceste aprecieri, deşi emană de la observatori deosebit de competenţi, nu trebuie luate în sens literal. Ele subliniază mai întâi faptul incontestabil că Turcia absorbea majoritatea produselor noastre, iar în al doilea rând că, în raport cu resursele şi posibilităţile ţării, comerţul exterior era extrem de redus şi că, în ceea ce priveşte importul, el consta încă mai ales din articole de lux pentru boieri, …

Read More »