Tag Archives: Feudalism

Scrisul şi literatura în limba latină în timpul feudalismului în Transilvania

Paralel cu dezvoltarea culturii feudale slavo-române în regiunile de la est şi sud de Carpaţi, după cucerirea maghiară lua naştere în Transilvania – alături de persistenţa aceloraşi forme culturale de pe restul teritoriului românesc, dovedită aci prin manuscrisele slave copiate până târziu sau prin inscripţiile medio-bulgare din ctitoriile jupanilor români – o puternică cultură feudală în limba latină, sprijinită de biserica catolică. Organizarea ierarhiei bisericeşti şi întemeierea mănăstirilor au jucat şi în Transilvania un rol important în dezvoltarea culturii feudale scrise, aşa cum îndeobşte prezenţa bisericii catolice a favorizat dezvoltarea într-un ritm mai rapid a relaţiilor feudale. Organizarea bisericii catolice …

Read More »

Istoriografia în ţările române în perioada destrămării feudalismului

Cele trei sferturi de veac care preced revoluţia din 1848 cunosc o cultivare neobişnuit de intensă a studiilor istorice. Sub multe aspecte asistăm la dezvoltarea unor direcţii pe care, în germene, le întâlnisem în epoca precedentă. Acum totuşi, interesul pentru istorie capătă o amploare şi se exercită în domenii din ce în ce mai variate, astfel că suntem îndrituiţi să vorbim de formarea unui spirit istoric şi a unei perspective istorice din care încep să fie privite faptele trecutului. Această perspectivă se va pronunţa mai ales către sfârşitul perioadei de care ne ocupăm, la istorici de nivelul lui Mihail Kogălniceanu …

Read More »

Migraţia popoarelor în perioada de trecere la feudalism

În perioada de trecere la feudalism, istoria societăţii din Dacia a fost puternic influenţată de marea migraţie a popoarelor. Prin aşezarea sa la graniţa imperiului roman către care îşi căutau drum populaţiile migratoare, puse în mişcare de condiţiile social-economice şi de conflictele între triburi, insuficient: cunoscute şi explicate, Dacia a cunoscut migraţia popoarelor mai devreme decât alte ţinuturi ale imperiului. În adevăr, începând încă din secolul al III-lea, prin Dacia s-au perindat pe rând diferite populaţii: roxolanii şi alanii de neam sarmatic, goţii, taifalii şi gepizii germanici, hunii şi avarii, păstori nomazi migrând din Asia. Migraţia popoarelor este o consecinţă …

Read More »

Traducerile de opere istorice în ţările române în perioada destrămării feudalismului

Interesul pentru istorie care caracterizează epoca de formare a ideologiei naţionale, precedând revoluţia din 1848, nu se putea manifesta numai prin creaţii originale. Traducătorii care se întreceau să redea în româneşte cele mai de seamă opere ale literaturilor străine trebuiau să se ocupe şi de domeniul istoriografiei, care se bucura de o atât de vie preţuire. Datorită lor, Voltaire, cu Istoria lui Carol al XII-lea şi alte scrieri istorice ale sale va fi tradus în româneşte încă din secolul al XVIII-lea, iar S. Micu căutând o justificare pentru tendinţele de autonomie faţă de biserica romană, traduce din scrierile galicane ale …

Read More »

Artele plastice în ţările române în perioada destrămării feudalismului

Noile orizonturi politice şi culturale, ca şi noile aspiraţii sociale, provoacă o deplasare definitivă a centrului de greutate artistic de la arta eclesiastică la cea profană. Această orientare va trebui să-şi găsească un limbaj artistic propriu şi corespunzător, lucru ce necesită eforturi şi experienţe, în cursul cărora se pun la contribuţie elementele moştenite, nu numai ale artei eclesiastice, dar şi cele populare, şi apoi împrumuturile cele mai variate din tezaurele artistice ale ţărilor vecine. Efervescenţa aceasta se manifestă îndeosebi în arhitectură şi pictură, dar nu mai puţin evidentă va apare şi îndeobşte în cultura materială, în mobilier, în obiectele de …

Read More »

Literatura didactică în ţările române în perioada destrămării feudalismului

Progresele pe care le cunoaşte învăţământul în ţările române începând cu ultimul pătrar al veacului al XVIII-lea trebuiau să fie însoţite şi de o atenţie sporită acordată literaturii didactice. Interesul crescând pentru ştiinţele exacte şi aplicaţiile lor practice, pentru o gândire filozofică emancipată de sub tutela unui aristotelism de mult depăşit, pentru lărgirea orizontului cunoştinţelor de istorie sau geografie, implica traducerea lucrărilor didactice reputate, sau chiar a unor manuale de specialitate de un nivel ridicat, scrise în marile limbi de cultură europene. Fazei de traduceri literare i-a urmat aceea de compilare şi adaptare la necesităţile culturale ale ţărilor române din …

Read More »

Dezvoltarea producţiei industriale în Moldova şi Ţăra Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

Meşteşugurile În ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea şi la Meşteşugurile începutul secolului al XIX-lea, articolele de îmbrăcăminte şi de uz casnic ale majorităţii populaţiei ţării erau încă produse de industria casnică şi meşteşugărească, producţia atelierelor de tipul cooperaţiei capitaliste simple fiind destinată în special clasei stăpânitoare, orăşenilor şi târgoveţilor. Mărfurile meşteşugăreşti continuă să fie de calitate inferioară, dar în cantitate suficientă pentru a satisface în bună parte cerinţele pieţei interne. Meşteşugarii domeniali îşi restrâng tot mai mult activitatea la serviciile de curte. Actele amintesc numeroşi lemnari, zidari, fierari, potcovari, rotari şi morari pe lângă mănăstiri şi curţile boiereşti. Cele …

Read More »

Literatura orală a clasei stăpânitoare în timpul feudalismului pe teritoriul României

Clasa stăpânitoare a avut şi ea de timpuriu literatura sa de curte, preamărind în cântecele însoţite de alăuta ale rapsozilor faptele feudalilor şi tinzând să întărească caracterul războinic şi capacitatea de dominaţie ale acestei clase. Cele mai vechi informaţii le avem pentru feudalitatea maghiară. Anonymus, care pomeneşte de tradiţia ţărănească despre vremurile lui Arpad, aminteşte şi de baladele cântăreţilor (joculatores). Avem a face cu existenţa paralelă a două tipuri de prelucrare a tradiţiilor istorice, deosebite nu numai ca formă, ci şi ca conţinut, după cum se vede din modul în care cronicarul îşi exprimă dispreţul faţă de „povestirile false ale …

Read More »

Învăţământul în ţările române în perioada destrămării feudalismului

Şcoala Era reformelor învăţământul Moldovei şi Ţării Româneşti îşi ia începutul cu câţiva ani înainte ca principatele să-şi fi dobândit o nouă situaţie prin pacea de la Kuciuk-Kainargi. În timpul primei sale domnii moldovene, Grigore Alexandru Ghica reorganizase – cum am văzut mai sus – în 1766, Şcoala domnească din Iaşi, ridicându-o la treapta unei „Academii” a „învăţăturilor şi epistemiilor”. Academia a avut de luptat cu mari greutăţi în urma războiului ruso-turc, care izbucnise în 1768 şi alungase o bună parte din şcolari. O încercare a înaltului cler de a scădea rosturile limbii eline în învăţământul superior e zădărnicită şi …

Read More »

Craiova la începutul feudalismului românesc

Descoperirile arheologice dovedesc că la începutul mileniului doi existau aşezări omeneşti în zona Craiovei care gravitau spre anticele vetre trace, dace şi romano-dace. La Făcăi, a fost descoperită o aşezare din secolele XII-XIII şi câteva morminte de inhumaţie datând, aproximativ, din aceeaşi vreme. În apropiere de fântâna Obedeanu a fost identificat un cimitir de inhumaţie din secolele XIII-XIV care dovedeşte existenţa unei aşezări în partea de nord a Craiovei. La Făcăi, aşezarea a fiinţat şi în secolele XIV-XV, ca şi la Popoveni. Aceste aşezări rurale se vor regrupa, la un moment dat, spre un nucleu care va deveni târgul şi …

Read More »