Tag Archives: Feudalism

Filologia şi folclorul în ţările române în perioada destrămării feudalismului

Problema limbii a fost abordată, în epoca de descompunere a feudalismului, cu o vigoare nemaiîntâlnită. Unitatea limbii literare era un factor constitutiv al unităţii naţionale, pe care o urmărea noua ideologie, formată de burghezia în ascensiune. Dacă unitatea politică era un obiectiv care cerea de la mulţi îndelungate eforturi, realizarea unei limbi literare unitare, epurarea şi îmbogăţirea ei pentru a răspunde exigenţelor gradului de dezvoltare a societăţii, s-a urmărit de asemenea prin strădaniile unei intelectualităţi româneşti, care depăşea cu mult cercul îngust al specialiştilor filologi. Pe de altă parte, problema originii limbii era o armă în mâinile filologiei militante, după …

Read More »

Gândirea filozofică, economică şi socială în ţările române în perioada destrămării feudalismului

Gândirea filozofică se dezvoltă în Transilvania, începând cu a opta decadă a secolului al XVIII-lea, sub semnul curentului luminist. La Blaj, încă din 1772, începe să se predea un curs de filozofie şi – mai ales cu scopuri didactice – se traduc sau se prelucrează manuale – ca Logica lui S. Micu – ale unor discipoli ai lui Wolff, cum sunt Baumeister şi Steinkellner. Ca şi în alte domenii ale culturii, la corifeii Şcolii ardelene vom întâlni preocupări mai susţinute în domeniul filozofiei. Samuil Micu, unul din traducătorii şi prelucrătorii lucrărilor de filozofie wolffiană, contribuie la laicizarea concepţiei despre lume …

Read More »

Desăvârşirea procesului de formare a statului feudal Moldova

În vremea în care în Moldova creşteau nemulţumirile populaţiei fata de politica regatului maghiar şi a feudalilor veniţi de peste Carpaţi şi se manifesta tendinţa noului stat de a se desprinde de Ungaria, creându-şi ierarhia sa feudală proprie, în Maramureş se petrecea un fapt oarecum asemănător. Politica dusă de regii maghiari de a desfiinţa vechile autonomii româneşti maramureşene, de a le încadra ierarhiei feudale a regatului maghiar, de a înlocui organizaţia voievodatului cu comitatul – menit să dea mai multă unitate regatului-întâmpină o puternică împotrivire din partea căpeteniilor locale. Exponentul forţelor de rezistenţă din Maramureş era voievodul Bogdan, amintit în …

Read More »

Cultura în vremea feudalismului timpuriu pe teritoriul României

Săpăturile arheologice recente au scos la iveală urme de cultură românească încă din veacul al X-lea, din vremea încheierii procesului de formare a poporului român şi a cristalizării relaţiilor feudale pe teritoriul României. Deşi elementele acestei culturi sunt încă insuficient cunoscute, ele permit, totuşi, două constatări importante. Cea dintâi se referă la prezenţa unor trăsături provenind din vechea tradiţie locală, ceea ce a permis definirea ei ca cea mai veche cultură românească. În ce priveşte ceramica, mai multe tipuri de vase atestă persistenţa în mediul populaţiei băştinaşe a unor forme, motive ornamentale şi tehnici de lucru caracteristice ceramicii romane provinciale …

Read More »

Desăvârşirea procesului de formare a statului feudal Ţara Românească şi consolidarea sa

Reîntărirea dominaţiei tătare în ultimele două decenii ale veacului al XIII-lea, mai ales la gurile Dunării, a stânjenit dezvoltarea formaţiunilor politice româneşti de la sud de Carpaţi dar nu a putut sa o împiedice cu totul. Dovadă este pomenirea în documente, în această perioadă a târgurilor Câmpulung (1300) şi Argeş (1330), ale căror începuturi sunt desigur mai vechi. Spre aceste târguri se îndreptau cei ce aveau un prisos de produse, pentru a le schimba cu altele ce le lipseau. O viaţă economică mai dezvoltată, pe o arie geografică mai cuprinzătoare, nu se putea asigura decât prin crearea unor legături mai …

Read More »

Dezvoltarea feudalismului între Carpaţi şi Dunăre în prima jumătate a secolului al XIII-lea

Când puternicul stat al Asăneştilor manifestă semne de slăbire sub Asan Borilă (1207-1218), urmaşul lui Ioniţă, căpeteniile feudale încearcă să-şi câştige autonomia, să se elibereze de sub aceasta stăpânire. Este cât se poate de semnificativ episodul petrecut în anul 1210, relatat destul de succint, dar totuşi îndeajuns de explicit, de un act al regelui Ungariei Bela al IV-lea, din 1250. Confirmând o danie a regelui Andrei al II-lea făcută lui Ioachim, comitele de Sibiu, între meritele vrednice de răsplată ale acestuia se pomenesc şi vitejiile săvârşite în anul 1210, când, cu o armată formată din saşi, români, secui şi pecenegi, …

Read More »

Dezvoltarea culturală în ţările române în perioada destrămării feudalismului

Perioada care începe cu ultima treime a veacului al XVIII-lea şi ia sfârşit în preajma revoluţiei din 1848 este – în istoria culturală a ţărilor române – una din cele mai importante. În Transilvania, după marea răscoală din 1784 şi revocarea, în 1790, a celor mai multe reforme, urmează o eră a reacţiunii, care sub regimul lui Metternich se va continua agravându-se până în 1848. Revendicările de ordin politic formulate de intelectualitatea română progresistă prin Supplex Libellus Valachorum (1791) şi prin memoriul din martie 1792 fuseseră respinse. Mişcarea iacobină fusese lichidată în 1794, mai înainte ca să se fi transformat …

Read More »

Societăţile culturale în ţările române în perioada destrămării feudalismului

Dacă presa din ţările româneşti a izbutit – cum vom vedea – să înmănuncheze, în cadrul şi în jurul redacţiilor, luptători pentru progresul social şi cultural, forme mai vechi de asociere au premers şi uneori au determinat apariţia unor periodice, având însă un câmp de acţiune care depăşea preocupările pentru publicistică. Ne referim la societăţile culturale, în care s-au pregătit forme de organizare a vieţii publice în cele mai felurite aspecte ale sale, dar ţinând seama de exigenţele unei societăţi în trecere de la relaţiile feudale la cele capitaliste. Pentru principate, după Societatea literară greco-dacică, iniţiată în 1810, la Bucureşti, …

Read More »

Feudalism

Feudalismul este o noţiune apărută în secolul XVII, folosită pentru a descrie sistemul de relaţii economice, juridice, politice şi sociale din Evul Mediu european. Provenit din cuvântul latinesc feudum (fief), dar necunoscut de oamenii Evului Mediu, termenul feudalism a fost folosit cu sens foarte larg, denumind societatea medievală ca întreg, iar în acest mod poate fi înţeles drept un sistem socio-economic numit adesea sistem seniorial. Într-un sens mai restrâns, era utilizat pentru a descrie relaţiile dintre seniori şi vasali, ce implicau acordarea unor teritorii în schimbul serviciilor militare. În acest sens, se consideră că feudalismul a apărut în secolul XI, într-o perioadă lipsită …

Read More »

Condiţiile istorice de dezvoltare a feudalismului timpuriu în secolele XI-XIII pe teritoriul României

Situaţia economică şi socială Ca urmare a dezvoltării forţelor de producţie, în veacul al X-lea se cristalizează pe întreg teritoriul României relaţiile feudale. În veacurile XI-XII, se constată o creştere relativă a acestor forţe de producţie, atât în agricultură, cât şi în meşteşuguri. În legătură cu dezvoltarea agriculturii, se înregistrează oarecari progrese în tehnica morăritului. Este vremea în care forţa hidraulică începe a fi utilizată la punerea în funcţiune a morilor. Primul document care menţionează existenţa acestor mori pe teritoriul patriei noastre este cunoscuta diplomă a cavalerilor ioaniţi, de la mijlocul secolului al XIII-lea; menţionarea morilor în această vreme implică …

Read More »