Tag Archives: Feudalism

Cristalizarea relaţiilor feudale pe teritoriul României în prima jumătate a secolului al XIII-lea

Învingând piedicile dinlăuntru şi dinafară, societatea românească se dezvoltă lent, dar neîncetat, atât din punct de vedere economic, cât şi social-politic şi cultural. Situaţia economică O relativă dezvoltare a agriculturii e dovedită de folosirea forţei hidraulice pentru punerea în mişcare a morilor, precum şi de numărul mare de mori de apă şi de vânt, adeverite documentar atât pe teritoriul Transilvaniei cât şi al Ţării Româneşti şi Moldovei. O altă dovadă a acestei dezvoltări o constituie înseşi obligaţiile în produse agricole datorate de ţărănime atât puterii politice, cât şi clasei dominante în formare, precum şi bisericii. Cuptoarele de redus minereul de …

Read More »

Povestirile istorice în versuri în ţările române în perioada destrămării feudalismului

Cronicile versificate şi îndeobşte povestirile istorice în versuri, care încearcă să fixeze, într-o limbă înţeleasă de toţi şi într-o formă uşor de reţinut, evenimente memorabile din viaţa ţărilor române, cunosc, în epoca pe care o îmbrăţişăm, o neobişnuită înflorire, urmată de declinul lor grabnic şi definitiv. Ele se datorează deopotrivă, unor cărturari mărunţi, rămaşi anonimi, cât şi unor reprezentanţi instruiţi ai boierimii şi sunt redactate în româneşte, dar şi în limba greacă. Atitudinile pe care le dezvăluie merg de la reculegerea pioasă în faţa morţii năpraznice a unor puternici ai zilei, până la satirizarea caustică a oamenilor şi moravurilor unor …

Read More »

Manifestările plastice ale artei populare în ţările române în perioada destrămării feudalismului

Condiţiile istorice de dezvoltare a artei populare româneşti Arta populară românească s-a elaborat în procesul de formare a poporului român, încheiat în veacul al X-lea. Constituirea, ca şi întregul proces de dezvoltare a artei populare româneşti, sunt determinate de-a lungul epocii feudale de condiţiile economice şi sociale proprii României. Datorită acestora, creaţiile plastice populare au dobândit trăsături individuale, care în ansamblu dau originalitate artei noastre şi o deosebesc de arta minorităţilor conlocuitoare sau a popoarelor învecinate. Unitatea în varietate, trăsătura esenţială a artei româneşti, este rezultată din condiţiile proprii de constituire a poporului nostru. Unitatea remarcabilă a artei populare se …

Read More »

Presa în ţările române în perioada destrămării feudalismului

Drumul ascendent al tinerei burghezii naţionale trebuia susţinut şi printr-o serie de organe de publicitate, menite a reflecta biruinţele economice, politice şi culturale ale aceleiaşi clase în alte ţări, ca şi propriile ei realizări, în toate domeniile, din ţările româneşti. Încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea începe lupta pentru crearea unei prese româneşti. Deşi scos la Iaşi, periodicul. Courier de Moldavie, din care n-au apărut decât câteva numere în limba franceză, în 1790, era un organ de informare al armatei ruse cu privire la evenimentele militare în curs şi cu greu ar putea fi socotit un premergător al presei …

Read More »

Criza fărâmiţării feudale în Moldova (1432-1457)

Perioada cuprinsă între moartea lui Alexandru cel Bun şi urcarea pe tron a lui Ştefan cel Mare – ca şi aceea dintre moartea lui Mircea cel Bătrân şi domnia lui Vlad Ţepeş – se caracterizează prin criza regimului de fărâmiţare feudală, ce se manifestă prin luptele purtate înăuntrul ţării, între grupările boiereşti. Nu întâmplător aceste lupte feudale au izbucnit cu violenţă la sfârşitul unor domnii atât de lungi, ca cele ale lui Mircea cel Bătrân şi Alexandru cel Bun. În cursul celor peste 30 de ani de domnie ai fiecăruia, aceştia au reuşit să stăvilească anarhia feudală internă, canalizând energiile …

Read More »

Folosirea scrisului şi literatura slavo-română în timpul feudalismului pe teritoriul României

Folosirea scrisului pare să nu se fi întrerupt niciodată la populaţia de pe teritoriul României, după indicaţiile pe care le dau în această privinţă cuvintele de origine latină „a scrie” şi „carte” (în sensul de text scris). Documentar, existenţa scrierii este atestată cu începere din a doua jumătate a secolului al IX-lea. O serie de descoperiri arheologice, mai vechi şi, mai ales, foarte recente, aduc tot mai multe dovezi despre răspândirea scrisului, precum arată şi folosirea unor caractere variate – greceşti, runice, glagolitice şi chirilice – uneori amestecate între ele, ceea ce denotă o epocă de căutare. Dacă cele mai …

Read More »

Feudalismul timpuriu între Carpaţi şi Dunăre în secolul al XII-lea

Dominaţia cumanilor pe o bună parte a teritoriului României în secolul al XII-lea şi în prima jumătate a secolului următor, deşi a constituit o frână în calea dezvoltării fireşti a societăţii băştinaşe, nu a putut împiedica prefacerile cu caracter feudal constatate încă din secolul al X-lea, aceasta cu atât mai mult cu cât asemenea prefaceri se înregistrează chiar şi în sânul societăţii cumane; o parte a cumanilor încep să părăsească viaţa nomadă şi pastorală, trecând la o viaţă sedentară şi agricolă, mai ales în regiunile de şes. În această vreme, cumanii au reuşit să-şi întindă dominaţia peste un teritoriu foarte …

Read More »

Caracterele generale ale perioadei de trecere la feudalism (secolele IV-X d.Hr.) în Dacia

Lupta maselor asuprite, precum şi atacurile triburilor libere dinafară, au dus la prăbuşirea sistemului sclavagist în Dacia mai devreme decât în alte provincii ale imperiului roman. Acest din urmă fapt se explică prin vecinătatea nemijlocită a unor populaţii aflate în stadiul descompunerii orânduirii comunei primitive, când expediţiile militare pentru pradă şi cucerire de noi teritorii capătă o importanţă deosebită. Odată cu eliberarea Daciei de sub stăpânirea statului roman, societatea omenească de pe teritoriul României a păşit într-o nouă perioadă de dezvoltare istorică, perioada de trecere la feudalism, care durează de la sfârşitul secolului al III-lea până în secolul X d.Hr. …

Read More »

Decadenţa băniei craiovene şi înflorirea oraşului în epoca destrămării feudalismului

În epoca destrămării feudalismului s-au produs importante schimbări şi în domeniul instituţional. Bănia craioveană nu mai constituie instituţia care, în perioada anterioară, concura pe plan politic domnia. În 1761 reşedinţa permanentă a banilor este fixată de domn la Bucureşti. În secolul al XVIII-lea, în momentele de criză ale puterii centrale, în timpul războaielor ruso-austro-turce, când s-a creat un adevărat vid, în materie de autoritate politică, marii bani Mihail Cantacuzino, Ştefan Pârşcoveanu şi N. Dudescu au încercat să reafirme vechile veleităţi de autonomie ale teritoriului cu centrul la Craiova. Aceste veleităţi sunt suprimate odată cu instalarea caimacamului care, în calitatea sa …

Read More »

Efectele cuceririi Angliei. Feudalitatea şi viaţa economică

De pe vremea regilor saxoni existaseră ţărani şi seniori, colibe şi castele, dar spiritul saxon lăsa să se adune în voie cutumă după cutumă şi să se formeze o reţea confuză de relaţii economice. Normanzii, cu mintea lor limpede şi constructivă, introduc o ordine mai rigidă, bazată pe principiul: „Nici o bucată de pământ fără senior”. În vârful ierarhiei economice, ca şi a ierarhiei politice, este regele. El e proprietarul tuturor pământurilor regatului şi, pentru ca spiritul normand să fie perfect satisfăcut de acest edificiu logic, se admite că regele însuşi a primit regatul său de la Dumnezeu. Dar regele …

Read More »