Tag Archives: Domname şi turcame. Sufixul romanic -ame la macedoromâni de B.P. Hasdeu

Domname şi turcame. Sufixul romanic -ame la macedoromâni, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Domname şi turcame. Sufixul romanic -ame la macedoromâni, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” din octombrie-decembrie 1882. Citatele au reapărut în Etymologicum Magnum Romaniae, la art. -ame, în continuarea părţii care se referă direct la voinicame şi mişelame. Faţă de domname şi turcame, citate şi discutate de Hasdeu, lista de derivate aromâneşti în -ame dată de Tache Papahagi în Dicţionarul dialectului român, este impresionantă: armâname, auşame, bărbătame, criştiname, cuscrame, frăpsiname, furnicame, gricame „grecime”, muscame, priftame ,,preoţime” tinirame etc. B.P. Hasdeu Afirmaţia aceasta apare adesea în studiile lui Hasdeu …

Read More »