Tag Archives: Comentarii literare

Rămăşagul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Rămăşagul, de Vasile Alecsandri, este un vodevil. Dramatizare a episodului O intrigă de bal masche din scrierea în proză O primblare la munţi, acest „proverb cu cântice” a fost scris, probabil, curând după publicarea episodului în proză în „Propăşirea” din 30 ianuarie 1844. Nicolae Iorga (Istoria literaturii române în sec. XIX) crede că ar putea fi o imitaţie a unei piese străine neidentificate încă (conferă Charles Drouhet). A fost prezentat pe scena Teatrului Naţional din Iaşi, „în beneficiul artiştilor români”, în 1845, cu o distribuţie de rangul întâi, indicată şi în ediţia din 1875: actorii Luchian (Nicu), Nicolau, apoi Teodorini …

Read More »

Harţă Răzăşul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Harţă Răzăşul, de Vasile Alecsandri, este o operetă. Scrisă probabil pe la jumătatea anului 1865, la Mirceşti, opereta comică Harţă Răzăşul făcea parte din grupul de piese pe care scriitorul le trimitea în toamna aceluiaşi an lui Millo, la Bucureşti, pentru stagiunea dramatică 1865-1866 (Ginerile lui Hagi-Petcu, Concina, Harţă Răzăşul, Kera Nastasia Covrigarul – conferă scris, din Mirceşti, 30 octombrie 1865, către Pantazi Ghica, în Vasile Alecsandri, Corespondenţă). Piesa era amintită, ca fiind scrisă în iarna 1865-1866, şi în scrisoarea adresată de Alecsandri lui Alexandru Hurmuzachi la 20 martie 1866 (conferă Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori). Vasile Alecsandri A …

Read More »

Scara mâţei, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Scara mâţei, de Vasile Alecsandri, este o operetă. „După o pribegire de doi ani prin staturile Europei (termin de pas-port), în urma răscoalei noastre din 28 martie 1848”, Alecsandri se întorcea în ţară la sfârşitul lunii decembrie 1849. Solicitat de Matei Millo, care conducea atunci teatrul românesc din Iaşi, Alecsandri e gata să contribuie la înjghebarea unui repertoriu dramatic naţional şi chiar în primele luni ale anului 1850 scrie două piese: opereta într-un act Scara miţei, pusă pe muzică de Alexandru Flechtenmacher şi reprezentată în premieră pe scena Teatrului Naţional din Iaşi la 2 aprilie, şi „comedia cu cântice” în …

Read More »

Pâcală şi Tândală, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Pâcală şi Tândală, de Vasile Alecsandri, este o scenetă. Sceneta Pâcală şi Tândală a fost scrisă prin martie 1856, în atmosfera generală de entuziasm patriotic în care se pregătea Unirea. Acest „dialog politic” – cum l-a numit autorul – avea drept scop combaterea propagandei antiunioniste. Efectul mobilizator al scenetei este sesizat însă de căimăcămia ostilă Unirii, care interzice interpretarea ei, ca şi cântarea Horei Unirii. Premiera a avut loc pe scena Teatrului Naţional din Iaşi în stagiunea următoare, 1857-1858, când situaţia politică se schimbase în favoarea luptei pentru Unire. „Acum, când lucrurile şi-au schimbat faţa şi când Unirea este sigură …

Read More »

Stan Covrigariul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Stan Covrigariul, de Vasile Alecsandri, este o scenetă. Scris în aceeaşi vreme cu Kera Nastasia, cânticelul Stan Covrigariul avea pentru Alecsandri o importanţă deosebită, de vreme ce îl considera demn să prezinte întreaga galerie de „tipuri contimpurane” publicate în «Convorbiri». Canţoneta a fost jucată în premieră (sub titlul Plăcintarul de la poarta Cişmigiului), la 25 noiembrie 1865, în interpretarea lui Millo, la Teatrul cel Mare din Bucureşti. A fost publicat în „Convorbiri literare”, nr. 16 din 15 octombrie 1867 (primul din „Galeria dramatică de tipuri contimpurane”, precedat de scrisoarea lui Alecsandri către redactorul „Convorbirilor”, datată: „Mirceşti, septembrie 1867”), apoi în …

Read More »

Gură-Cască, om politic, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Gură-Cască, om politic, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. Scris, probabil, la Mirceşti, în aceeaşi vreme cu Paraponisitul, monologul a fost prezentat apoi pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, în stagiunea 1864-1865, în interpretarea lui Matei Millo. La Iaşi a fost prezentat în aceeaşi stagiune, în interpretarea lui Luchian. Acesta interpreta totodată şi rolul lui Ion Păpuşeriul şi cel al Paraponisitului. Gură-Cască a fost publicat în „Convorbiri literare”, nr. 20 din 15 decembrie 1867 (în seria „Galerie dramatică de tipuri contimpurane”), apoi în Opere complete, 1875. Vasile Alecsandri Manuscrisul autograf, după care s-a tipărit monologul în «Convorbiri», se află …

Read More »

Haimana, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Haimana, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. Scris, probabil, mai târziu decât Paraponisitul, Kera Nastasia, Covrigariul şi Millo director, cânticelul a fost prezentat, presupunem, curând după aceea, în interpretarea lui Matei Millo, la Teatrul Naţional din Bucureşti. Ioan Massoff arată că Haimana a figurat în repertoriul Teatrului de la Iaşi în stagiunea 1870-1871, împreună cu alte piese ale lui Alecsandri: Cetatea Neamţului, Chiriţa în Iaşi (cu Merişeasca în rolul titular), Nunta ţărănească, Piatra din casă şi Ginerele lui Hagi Petcu. În anul următor, canţoneta a figurat şi în repertoriul trupei lui Millo, la Bucureşti. A fost publicată în „Convorbiri …

Read More »

Kera Nastasia sau Mania pensiilor, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Kera Nastasia sau Mania pensiilor, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. Scris la Mirceşti în toamna anului 1865, Kera Nastasia satiriza unul dintre defectele principale ale societăţii Bucureştilor, cum spune Alecsandri în nota apărută odată cu monologul în publicaţia lui Alexandru Hurmuzachi. Prezentat, în interpretarea lui Matei Millo, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, cânticelul a fost publicat în „Foaia Societăţii…”, nr. 8-11 din 1 august – 1 noiembrie 1866, apoi în Opere complete, 1875. Data elaborării a putut fi stabilită nu pe baza scrisorii adresate de Alecsandri lui Alexandru Hurmuzachi din Mirceşti, la 20 martie 1866, în care …

Read More »

Paraponisitul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Paraponisitul, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. Scris probabil la Mirceşti prin 1861-1865, monologul prezintă aspecte criticabile ale administraţiei şi politicii guvernelor lui Al. I. Cuza de după lovitura de stat din 1864, Charles Drouhet crede că scriitorul ar fi putut avea un model în piese franceze cunoscute la Paris, în timpul exilului, din care citează două: La Manie des places – 1828 – de Eugene Scribe şi La Foire aux places – 1830 – de Bayard. A fost prezentat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti în interpretarea lui Matei Millo, iar la Iaşi, în aceea a lui Luchian. …

Read More »

Barbu Lăutariul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Barbu Lăutariul, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. În acest cânticel comic, scris la Mirceşti în toamna sau iarna anului 1863, Alecsandri fixează pentru viitorime figura populară a vestitului violonist, acum sărac şi uitat, care încântase pe vremuri cu arta sa pe mulţi localnici, boieri sau oameni din popor, ca şi pe străinii care l-au auzit, bunăoară pe compozitorul Franz Liszt. A fost prezentat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, în februarie şi martie 1864, în interpretarea lui Matei Millo. Vasile Alecsandri S-a publicat în „Foaia Societăţii…”, nr. 3 din 1 martie 1867, apoi în Opere complete, 1875. Textul …

Read More »