Tag Archives: Comentarii literare

Paşa Hassan, de George Coşbuc (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul epic, specia literară baladă cultă George Coşbuc, poet ardelean, a adus în peisajul literar posteminescian o poezie plină de vitalitate, caracterizată printr-o mare claritate a stilului. Volumele sale de versuri – Balade şi idile (1893), Fire de tort (1896), Ziarul unui pierde vară (1902) şi Cântece de vitejie (1904) – constituie cea mai importantă contribuţie transilvăneană de până atunci la dezvoltarea poeziei româneşti. Creaţia sa include opere literare ce pot fi grupate în poezia naturii, poezia iubirii, poezia marilor evenimente din viaţa satului, poezia năzuinţelor ţărănimii, poezia trecutului eroic şi poezia închinată Războiului pentru Independenţă din …

Read More »

Făt-Frumos din lacrimă, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Făt-Frumos din lacrimă, de Mihai Eminescu, este un basm cult, având ca sursă de inspiraţie basmul popular românesc. A fost publicat în 1870 în revista „Convorbiri literare”, apoi în volumul postum Versuri şi proză din 1890, ediţie îngrijită de V.G. Morţun. Apariţia, în 1870, a basmului Făt-Frumos din lacrimă, pe care Mihai Eminescu îl subintitulează Poveste, inaugurează în literatura română o nouă specie literară, basmul cult sau basmul de autor. Semnificaţia titlului În vremuri străvechi, trăia un împărat „întunecat şi gânditor ca miază-noapte” şi o împărăteasă „tânără şi zâmbitoare ca miezul luminos al zilei”. De 50 de ani împăratul se …

Read More »

Dan, căpitan de plai, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Vasile Alecsandri este una dintre cele mai mari personalităţi culturale ale perioadei paşoptiste, care a adus o contribuţie majoră la dezvoltarea literaturii române, atât prin talentul său de scriitor, cât şi prin varietatea tematicii abordate. A atras atenţia asupra valorii literaturii populare, publicând în 1852 prima culegere de folclor, a scris piese de teatru, nuvele romantice, pasteluri – pe care le-a impus ca specie în literatura română -, poezii şi legende istorice, în cadrul cărora un loc important îl ocupă Dumbrava roşie şi Dan, căpitan de plai. Poemul Dan, căpitan de plai, de Vasile Alecsandri, publicat în 1875 în revista …

Read More »

Iona, de Marin Sorescu (comentariu literar, rezumat literar)

Iona, subintitulată de Marin Sorescu „tragedie în patru tablouri”, a fost publicată în 1968 în revista „Luceafărul” şi face parte, alături de Paracliserul şi Matca, dintr-o trilogie dramatică, intitulată sugestiv Setea muntelui de sare. Iona foloseşte tehnica monologului dialogat sau solilocviul (monolog rostit în prezenţa sau absenţa altui personaj, de care se face abstracţie), ce pune în valoare numeroase idei privind existenţa şi destinul uman, prin exprimarea propriilor reflecţii, opinii sau concepţii. Însuşi autorul precizează în deschiderea piesei această modalitate artistică, menţionând: „ca orice om foarte singur, Iona vorbeşte tare cu sine însuşi, îşi pune întrebări şi răspunde”. Într-un interviu …

Read More »

Enigma Otiliei, de George Călinescu (comentariu literar, rezumat literar)

În 1932, George Călinescu susţinea necesitatea apariţiei în literatura română a unui roman de atmosferă modernă, deşi respingea teoria sincronizării obligatorii a literaturii cu filozofia şi psihologia epocii, argumentând că literatura trebuie să fie în legătură directă cu „sufletul uman”. Prin romanele lui, Călinescu depăşeşte realismul clasic, creează caractere dominate de o singură trăsătură definitorie, realizând tipologii (avarul, arivistul), modernizează tehnica narativă, foloseşte detaliul în descrieri arhitecturale şi în analiza personajelor, înscriindu-se astfel în realismul secolului al XX-lea, cu trimitere certă către creaţia lui Balzac. Compoziţia romanului. Influenţe balzaciene Balzacianismul Balzacianismul este prezent în Enigma Otiliei prin tema romanului, care …

Read More »

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, de Camil Petrescu (comentariu literar, rezumat literar)

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, de Camil Petrescu, este un romana cărei primă ediţie a fost publicată în 1930 la Bucureşti. Înscriindu-se în modernismul lovinescian al epocii, ale cărui noi direcţii îşi propuneau sincronizarea literaturii române cu literatura europeană (principiul sincronismului), recomandând scriitorilor trecerea de la tema rurală la tema urbană, de la personajele ţărăneşti la cele intelectuale, Camil Petrescu se va inspira din mediul citadin şi va crea eroul intelectual lucid, analist şi introspectiv. Subiectul romanului Romanul începe cu prezentarea lui Ştefan Gheorghidiu, potrivit jurnalului de front al acestuia, ca proaspăt sublocotenent rezervist în primăvara anului …

Read More »

Alexandru Lăpuşneanul, de Costache Negruzzi (comentariu literar, rezumat literar)

Alexandru Lăpuşneanul, de Costache Negruzzi, este prima nuvelă istorică din literatura română a cărei primă ediţie a fost publicată la 30 ianuarie 1840, în primul număr al revistei „Dacia literară”. Construcţia şi momentele subiectului Acţiunea Acţiunea se bazează pe conflictul bine evidenţiat dintre domnitor şi boierii care-l trădaseră în prima domnie şi-l siliseră să părăsească tronul Moldovei. Naratorul obiectiv şi omniscient (heterodiegetic) şi naraţiunea la persoana a III-a, cu focalizare zero definesc viziunea narativă „dindărăt” a nuvelei. Modalitatea narativă (situaţia diegetică) se remarcă, aşadar, prin absenţa mărcilor formale ale naratorului obiectiv, de unde reie”se distanţarea acestuia de evenimente şi caracterul …

Read More »

Moara cu noroc, de Ioan Slavici (comentariu literar, rezumat literar)

Tematica. Momentele subiectului. Personajele Ioan Slavici, prozator ardelean, precursor al lui Liviu Rebreanu, este un autor moralist, un fin psiholog, un creator de tipologii. După cum el însuşi mărturiseşte, ca adept înflăcărat al lui Confuciu, aplică în opera sa principalele virtuţi morale exprimate de acesta: sinceritatea, demnitatea, buna-credinţă, francheţea, cinstea, iubirea de adevăr, chibzuinţă, afirmând că filozoful chinez este „cel mai cu minte dintre toţi oamenii care le-au dat altora sfaturi”. (Educaţia morală) Întreaga creaţie a lui Slavici este o pledoarie pentru echilibru moral, pentru chibzuinţă şi înţelepciune, pentru fericire prin iubirea de oameni şi păstrarea măsurii în toate, iar …

Read More »

Ion, de Liviu Rebreanu (comentariu literar, rezumat literar)

Romanul Ion, de Liviu Rebranu, a fost publicat în anul 1920, după o lungă perioadă de gestaţie, aşa cum însuşi autorul menţionează în finalul operei, între martie 1913 – iulie 1920. Apariţia romanului a stârnit un adevărat entuziasm în epocă, mai ales că nicio creaţie nuvelistică de până atunci nu anunţa această evoluţie spectaculoasă: „Nimic din ce a publicat înainte nu ne putea face să prevedem admirabila dezvoltare a unui scriitor, care a început şi a continuat vreo zece ani, nu numai fără strălucire dar şi fără indicaţii de viitor”, nota Eugen Lovinescu. Criticul primeşte romanul Ion ca pe o …

Read More »

Baltagul, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar, rezumat literar)

Povestirea subiectului pe capitole Romanul Baltagul, de Mihail Sadoveanu, apărut în 1930, este un adevărat „poem al naturii şi al sufletului omului simplu, o «Mioriţă» în dimensiuni mari” (George Călinescu). Versul moto, „Stăpâne, stăpâne, / Mai chiamă şi-un câne”, argumentează viziunea mioritică a morţii, căreia Sadoveanu îi dă o nouă interpretare, aceea a existenţei duale ciclice, succesiunea existenţială de la viaţă la moarte şi din noii la viaţă. Romanul a fost scris în numai 17 zile şi are ca surse de inspiraţie balade populare de la care Sadoveanu preia idei şi motive mitologice româneşti: Salga (setea de împlinire a actului …

Read More »