Tag Archives: Caracterizări de personaje

Caracterizarea personajului Andrei Mavrodin din romanul „Nuntă în cer”, de Mircea Eliade

Andrei Mavrodin este primul personaj-narator din romanul Nuntă în cer, de Miarcea Eliade, care îi destăinuie lui Hasnaş concepţia sa iniţială despre iubire, când credea că „niciun bărbat nu s-ar sacrifica pentru un amor”, dar atunci când se îndrăgosteşte, la rândul lui, consideră că „e un destin […] care decide, fără ştirea şi în absenţa noastră, pentru o viaţă întreagă”. O întâlnise pe Ileana în casa unui prieten arhitect, relatează Mavrodin, „într-o zi cenuşie de iarnă, […] 8 ianuarie; îmi amintesc perfect data”. Ca şi Allan, Mavrodin este un personaj lucid, dornic de a-şi analiza cu minuţiozitate stările, trece în …

Read More »

Caracterizarea personajului secundar Ana din nuvela „Moara cu noroc”, de Ioan Slavici

Ioan Slavici, prozator ardelean, precursor al lui Liviu Rebreanu, este un autor moralist, un fin psiholog, un creator de tipologii. După cum el însuşi mărturiseşte, este adept înflăcărat al lui Confucius (551-479 î.Hr.), creatorul unui sistem filozofic etic şi social, cu valoroase idei umaniste. Conceptul fundamental în etica sa îl constituie „omenia” („jen”), adică „respectarea omului în om”. Ioan Slavici aplică în opera sa principalele virtuţi morale exprimate de confucianism: cinstea, cumpătarea, sinceritatea, demnitatea, buna-credinţă, francheţea, iubirea de adevăr, afirmând că filozoful chinez este „cel mai cu minte dintre toţi oamenii care le-au dat altora sfaturi”. (Educaţia morală) Întreaga creaţie …

Read More »

Caracterizarea personajului secundar Ana din balada „Monastirea Argeşului”, de Vasile Alecsandri

Balada populară Monastirea Argeşului a fost publicată – alături de Mioriţa, Toma Alimoş şi Dolca – de Vasile Alecsandri în prima culegere de creaţii populare româneşti din 1852, intitulată Poezii poporale. Balade (Cântice bătrâneşti) adunate şi îndreptate de Vasile Alecsandri. Valoarea artistică a acestor creaţii folclorice a fost – probabil – motivul pentru care Alecsandri a aşezat la începutul culegerii de „nestemate” populare un motto devenit celebru: „Românul e născut poet”. Balada populară Monastirea Argeşului ilustrează mitul estetic în literatura populară şi are la bază credinţa ancestrală că nimic durabil şi unic prin frumuseţe nu se poate clădi fără sacrificiul …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Amin din povestirea „Pescarul Amin”, de Vasile Voiculescu

Povestirea Pescarul Amin a fost scrisă de Vasile Voiculescu în 1958 şi publicată postum în volumul intitulat Capul de zimbru (1966), făcând parte din proza contemporană. Pescarul Amin este o povestire fantastică, deoarece evidenţiază mitul apei ca motiv esenţial, ca substanţă primordială germinativă a vieţii. Povestirea simbolizează facerea lumii, explicând geneza universului din mediul acvatic şi naşterea fiinţelor din peşti, ca mit totemic. Povestirea ilustrează ipostaza omului ce vine dintotdeauna în această lume, ca păstrător al unei ancestrale comuniuni cu natura şi lumea animală în care-şi simte înfipte adânc rădăcinile devenirii sale, precum şi întoarcerea sa la stadiul genetic primar, …

Read More »

Caracterizarea personajului secundar Alta Gralla din drama „Act veneţian”, de Camil Petrescu

Camil Petrescu este un scriitor analitic atât în romane, cât şi în piesele de teatru, construind personaje frământate de idealuri ce rămân la stadiul de teorie, intelectuali trăind în lumea ideilor pure imposibil de aplicat în realitatea concretă. Concepţia lui Camil Petrescu despre drama umană evidenţiază ideea că „o dramă nu poate fi întemeiată pe indivizi de serie, ci axată pe personalităţi puternice, a căror vedere îmbrăţişează zone pline de contraziceri”, că personajele nu sunt caractere, ci cazuri de conştiinţă, personalităţi plenare, singurele care pot trăi existenţa ca paradox: „Câtă luciditate, atâta existenţă şi deci atâta dramă”. Acţiunea piesei Act …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Allan din romanul „Maitreyi”, de Mircea Eliade

Romanul Maitreyi, apărut în 1933, face parte din literatura interbelică şi ilustrează epicul pur, în care Mircea Eliade creează, în spiritul lui Andre Gide, eroul lucid, dominat de dorinţa cunoaşterii de sine, care-şi ordonează epic experienţele trăite. „Mircea Eliade este cea mai integrală şi servilă întrupare a gideismului în literatura noastră”, afirma George Călinescu. Maitreyi este un roman exotic şi un roman al autenticităţii, în care se îmbină mai multe specii literare: jurnalul, eseul, reportajul. Principala coordonată a romanului este erosul, care se manifestă ca dimensiune esenţială a experienţei omeneşti, acel prea plin al sufletului, văzut ca trăire limită. Romanul …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Aliman din povestirea „Lostriţa”, de Vasile Voiculescu

Povestirea Lostriţa, de Vasile Voiculescu, face parte din volumul Iubire magică, apărut postum (1970), aşadar această creaţie fantastică se încadrează în proza contemporană. Lostriţa este o povestire fantastică, deoarece îmbină planul real cu cel fabulos şi este o povestire în ramă, întrucât întreaga acţiune se subordonează legendei despre tânărul A liman şi lostriţa fermecată, pe care pescarii de pe malul Bistriţei o povestesc de generaţii, îmbogăţind-o an de an cu noi „adausuri şi scornituri”, după închipuirile oamenilor ce erau mereu avizi de „întâmplări de dincolo de fire”. Lostriţa, de Vasile Voiculescu (comentariu literar, rezumat literar) Începutul povestirii ancorează în plin …

Read More »

Caracterizarea cuplului de personaje Alexandru Lăpuşneanul şi Doamna Ruxanda din nuvela „Alexandru Lăpuşneanul”, de Costache Negruzzi

Prima nuvelă istorică din literatura română, Alexandru Lăpuşneanul, de Costache Negruzzi, apare la 30 ianuarie 1840, în primul număr al revistei „Dacia literară”, înscriindu-se într-una dintre direcţiile imprimate de programul acesteia, Introducţie, conceput de Mihail Kogălniceanu şi anume inspirarea scriitorilor din istoria patriei. Pentru crearea acestei nuvele, Negruzzi se inspiră, în principal, din cronica lui Grigore Ureche. Tema Tema nuvelei ilustrează evocarea unui moment zbuciumat din istoria Moldovei, în timpul celei de a doua domnii a lui Alexandru Lăpuşneanul (1564-1569), îmbinând adevărul istoric şi ficţiunea auctorială. Structura narativă Structura narativă a nuvelei este simetrică şi riguros construită, cu un echilibru …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Alexandru Lăpuşneanul din nuvela „Alexandru Lăpuşneanul”, de Costache Negruzzi

Prima nuvelă istorică din literatura română, Alexandru Lăpuşneanul, de Costache Negruzzi, apare la 30 ianuarie 1840, în primul număr al revistei „Dacia literară”, înscriindu-se într-una dintre direcţiile imprimate de programul acesteia, Introducţie, conceput de Mihail Kogălniceanu şi anume inspirarea scriitorilor din istoria patriei. Pentru crearea acestei nuvele, Negruzzi se inspiră, în principal, din cronica lui Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei. Tema nuvelei ilustrează evocarea unei perioade zbuciumate din istoria Moldovei şi anume cea de a doua domnie a lui Alexandru Lăpuşneanul (1564-1569). Alexandru Lăpuşneanul – personaj principal, erou romantic atestat istoric şi eponimul nuvelei (care dă numele operei) – este …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Aleodor din basmul „Aleodor împărat”, de Petre Ispirescu

Specie de mare întindere a epicii populare, basmul este o naraţiune anonimă în proză, în care întâmplările reale se îmbină cu cele fantastice, armonizare din care reiese principalul reper estetic al acestei creaţii folclorice, fabulosul. Personajele basmului popular sunt fiinţe imaginare, înzestrate cu puteri supranaturale, ce întruchipează binele şi răul, din a căror confruntare iese învingător, întotdeauna, binele. Spaţiul de desfăşurare a acţiunii este fantastic, specificul mitologic fiind ilustrat prin cifre simbolice şi obiecte cu puteri magice. Basmele populare româneşti cultivă vitejia umană, frumuseţea fizică şi morală concentrate în eroul principal, care întruchipează idealul de cinste, dreptate şi adevăr, el …

Read More »