Tag Archives: Caracterizări de personaje din opera lui Vasile Alecsandri

Caracterizarea personajului principal Toma Alimoş din balada „Toma Alimoş”, Vasile Alecsandri

Literatura populară este o componentă esenţială a folclorului românesc, deoarece însumează totalitatea producţiilor înţelepciunii poporului nostru, (artistice, literare, muzicale, plastice, coregrafice, dramatice), create şi transmise prin cuvânt şi practici din generaţie în generaţie. Folclorul face parte integrantă din cultura naţională şi defineşte spiritualitatea unui popor. Creaţiile literaturii populare au fost publicate pentru prima oară de către poetul Vasile Alecsandri în culegerea Poezii poporale. Balade (Cântice bătrâneşti) din 1852, al cărei motto a devenit celebru: „Românul e născut poet”, despre care bardul de la Mirceşti afirma că este „înzestrat de natură cu o închipuire strălucită şi cu o inimă simţitoare”. Toma …

Read More »

Caracterizarea personajului secundar Negru-Vodă din balada „Monastirea Argeşului”, de Vasile Alecsandri

Balada populară Monastirea Argeşului a fost publicată – alături de Mioriţa, Toma Alimoş şi Dolca – de Vasile Alecsandri în prima culegere de creaţii populare româneşti din 1852, intitulată Poezii populare. Balade (Cântice bătrâneşti) adunate şi îndreptate de Vasile Alecsandri. Valoarea artistică a acestor creaţii folclorice a fost – probabil – motivul pentru care Alecsandri a aşezat la începutul culegerii de „nestemate” populare un motto devenit celebru: „Românul e născut poet”. Balada populară Monastirea Argeşului ilustrează mitul estetic în literatura populară şi are la bază credinţa că nimic durabil şi unic prin frumuseţe nu se poate clădi fără sacrificiul de sine …

Read More »

Caracterizarea personajului secundar Mioriţa din balada „Mioriţa”, de Vasile Alecsandri

Balada populară Mioriţa a fost culeasă de Alecu Russo de la nişte păstori din munţii Vrancei, pe când se afla în exil la Soveja şi publicată în 1852 în prima culegere de Poezii poporale. Balade (Cântice bătrâneşti) adunate şi îndreptate de Vasile Alecsandri, al cărei motto a devenit celebru: „Românul e născut poet”. Personajele, reale ori fabuloase, au atitudini specifice în naraţiunea baladei, în funcţie de rolul pe care îl atribuie autorul anonim fiecăruia în parte: cei doi ciobani pun la cale un omor, oiţa năzdrăvană este îngrijorată pentru viaţa stăpânului, ciobănaşul moldovean priveşte moartea cu seninătate, iar măicuţa bătrână …

Read More »

Caracterizarea personajului secundar Măicuţa bătrână din balada „Mioriţa”, de Vasile Alecsandri

Balada populară Mioriţa a fost culeasă de Alecu Russo de la nişte păstori din munţii Vrancei, pe când se afla în exil la Soveja şi publicată în 1852 în prima culegere de Poezii poporale. Balade (Cântice bătrâneşti) adunate şi îndreptate de Vasile Alecsandri, al cărei motto a devenit celebru: „Românul e născut poet”. Personajele, reale ori fabuloase, au atitudini specifice în naraţiunea baladei, în funcţie de rolul pe care îl atribuie autorul anonim fiecăruia în parte: cei doi ciobani pun la cale un omor, oiţa năzdrăvană este îngrijorată pentru viaţa stăpânului, ciobănaşul moldovean priveşte moartea cu seninătate, iar măicuţa bătrână …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Manole din balada „Monastirea Argeşului”, de Vasile Alecsandri

Balada populară Monastirea Argeşului a fost publicată – alături de Mioriţa, Toma Alimoş şi Dolca – de Vasile Alecsandri în prima culegere de creaţii populare româneşti din 1852, intitulată Poezii poporale. Balade (Cântice bătrâneşti) adunate şi îndreptate de Vasile Alecsandri. Valoarea artistică a acestor creaţii folclorice a fost, probabil, motivul pentru care Alecsandri a aşezat la începutul culegerii de „nestemate” populare un motto devenit celebru: „Românul e născut poet”. Balada populară Monastirea Argeşului ilustrează mitul estetic în literatura populară şi are la bază credinţa că nimic durabil şi unic prin frumuseţe nu se poate clădi fără sacrificiul de sine al …

Read More »

Caracterizarea personajului Guliţă Bârzoi din drama „Chiriţa în provinţie”, de Vasile Alecsandri

Guliţă Bârzoi din drama Chiriţa în provinţie, de Vasile Alecsandri, este fiul soţilor Bârzoi, un adolescent de 14 ani, prost şi răsfăţat, care produce pagube şi necazuri sătenilor. El este caracterizat direct de către profesorul de franceză, Şarl, care-l consideră „copil obraznic” şi de Chiriţa, mândră că odrasla ei „are duh” şi-l sărută cu drag pe Guliţă. Chiriţa îl examinează pe Guliţă la limba franceză şi acesta răspunde „franţuzind” cuvintele româneşti, producând un comic irezistibil: pentru „furculiţă” spune „furculision”, la „friptură”, „fripturision”, iar „învârtită” o traduce „învârtision”. Chiriţa în provinţie, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar) Ea este entuziasmată …

Read More »

Caracterizarea personajului Grigore Bârzoi din drama „Chiriţa în provinţie”, de Vasile Alecsandri

Grigore Bârzoi din drama Chiriţa în provinţie, de Vasile Alecsandri, este un personaj mai puţin conturat şi rămâne la fel de necioplit, „îi stă rugina de o şchioapă la ceafă”, cu toată strădania Chiriţei de a-l „ciopli”. Chiriţa în provinţie, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar) Se chinuie „în straie strâmte nemţeşti”, se ruşinează de nasturii mari cât nişte farfurii şi jinduieşte după bucatele „cele creştineşti… sănătoase şi uşoare” pe care „dumneaiei cucoana nu să mai catadiesăşte” să le pregătească. Vasile Alecsandri Abaterile de la moralitate ale ispravnicului Bârzoi sunt sintetizate în modalitatea ingenioasă de a stoarce bani de …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Despot-Vodă din drama „Despot-Vodă”, de Vasile Alecsandri

Drama istorică Despot-Vodă, de Vasile Alecsandri, este scrisă în versuri şi ilustrează, în manieră romantică, un episod din istoria Moldovei, petrecut în secolul al XVI-lea. Piesa, subintitulată de dramaturg Legendă istorică în versuri, este structurată în 5 acte şi 2 tablouri şi a avut premiera în octombrie 1879, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti. Acţiunea se petrece în Moldova, în timpul primei domnii a lui Alexandru Lăpuşneanu (1558-1561). Despot-Vodă este protagonistul şi personajul eponim al dramei (care dă numele operei), precum şi personaj atestat istoric. Pe numele său adevărat, Eraclid, eroul este un bărbat grec cu mult farmec, fost mercenar …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Constantin Brâncovanul din balada „Constantin Brâncovanul”, de Vasile Alecsandri

Literatura populară este o componentă esenţială a folclorului românesc, deoarece însumează totalitatea producţiilor înţelepciunii poporului nostru, (artistice, literare, muzicale, plastice, coregrafice, dramatice), create şi transmise prin cuvânt şi practici din generaţie în generaţie. Folclorul face parte integrantă din cultura naţională şi defineşte spiritualitatea unui popor. Creaţiile literaturii populare au fost publicate pentru prima oară de către poetul Vasile Alecsandri în culegerea Poezii poporale. Balade. (Cântice bătrâneşti) din 1852, al cărei motto a devenit celebru: „Românul e născut poet”, despre care bardul de la Mirceşti afirma că este „înzestrat de natură cu o închipuire strălucită şi cu o inimă simţitoare”. Iubitor …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Ciobănaşul din balada „Mioriţa”, de Vasile Alecsandri

Balada populară Mioriţa a fost culeasă de Alecu Russo de la nişte păstori din munţii Vrancei, pe când se afla în exil la Soveja şi publicată în prima culegere de Poezii poporale. Balade (Cântice bătrâneşti) adunate şi îndreptate de Vasile Alecsandri, apărută în 1852, al cărei motto a devenit celebru: „Românul e născut poet”. Deşi balada aparţine genului epic, în structura operei se disting două mari planuri, unul narativ în cadrul căruia autorul anonim povesteşte faptele şi construieşte personajele reale sau fabuloase şi celălalt lirico-dramatic, ce se defineşte prin exprimarea gândurilor, sentimentelor şi prin atitudinea ciobănaşului în faţa morţii, într-un …

Read More »