Tag Archives: Caracterizări de personaje din opera lui Mihail Sadoveanu

Caracterizarea personajului principal Ştefan cel Mare din romanul „Fraţii Jderi”, de Mihail Sadoveanu

În conturarea personalităţii lui Ştefan cel Mare (a trăit între anii 1429-1504 şi a domnit în Moldova între 1457-1504), Mihail Sadoveanu preia maniera şi trăsăturile din portretul alcătuit de cronicarul Grigore Ureche în Letopiseţul Ţării Moldovei: „Fost-au Ştefan-Vodă om nu mare la statu, mânios şi de grabă vărsătoriu de sânge nevinovat; de multe ori la ospeţe omorâea fără judeţu. Amintrilea era un om întreg la fire, neleneşu, şi lucrul său îl ştia a-l acoperi, şi unde nu gândeai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie meşter, unde era nevoie, însuşi se vârâia, ca văzându-l ai săi, să nu îndărăpteze, şi …

Read More »

Vitoria şi Nechifor Lipan din romanul „Baltagul”, de Mihail Sadoveanu – o pereche de iniţiaţi (caracterizarea personajelor literare)

Vitoria şi Nechifor Lipan formează o pereche de iniţiaţi. La naştere, pe băiat îl botezaseră Gheorghe, dar pe la patru ani, fiind grav bolnav de „hidropică”, mama lui îl vânduse simbolic vrăjitoarei, pe un bănuţ de aramă, trecându-l peste fereastra casei ca peste un prag al morţii. Tot atunci, vrăjitoarea îi schimbase numele din Gheorghe în Nechifor, „ca să nu-l mai cunoască bolile şi moartea”. Caracterizarea personajului principal Vitoria Lipan din romanul „Baltagul”, de Mihail Sadoveanu Când a găsit rămăşiţele lui Nechifor, Vitoria a dat un ţipăt cutremurător, chemându-l pe numele de botez, Gheorghiţă, speriindu-l astfel pe băiatul ei, care …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Vitoria Lipan din romanul „Baltagul”, de Mihail Sadoveanu

Romanul Baltagul, de Mihail Sadoveanu, este un adevărat „poem al naturii şi al sufletului omului simplu, o «Mioriţă» în dimensiuni mari” (George Călinescu). Versul motto, „Stăpâne, stăpâne, / Mai chiamă şi-un câne”, argumentează viziunea mioritică a morţii, căreia Sadoveanu îi dă o nouă interpretare, aceea a existenţei duale ciclice, succesiunea fundamentală de la viaţă la moarte şi din nou la viaţă. Romanul Baltagul a fost scris în numai 17 zile şi publicat în noiembrie 1930, când Mihail Sadoveanu împlinea 50 de ani, fiind primit cu „un ropot de recenzii entuziaste” de către exegeţii vremii. Romanul este tradiţional, întrucât ilustrează lumea …

Read More »

Caracterizarea personajului Neculai Isac din povestirea „Fântâna dintre plopi”, de Mihail Sadoveanu

Neculai Isac, originar din Bălăbăneşti, ţinutul Tutovei, este naratorul-personaj (narator autodiegetic) al povestirii Fântâna dintre plopi, de Mihail Sadoveanu, care povesteşte la persoana I întâmplarea nefericită din tinereţe. Portretul fizic este alcătuit în mod direct de către naratorul obiectiv (heterodiegetic) care descrie un „om ajuns la cărunteţă, dar se ţine drept şi sprinten pe cal”. Faţa negricioasă, mustăcioara tunsă, nasul vulturesc şi sprâncenele întunecoase „arată încă frumuseţi şi bărbăţie”, deşi ochiul drept era închis şi-i dădea un aer „trist şi straniu”. Caracterizarea directă făcută de către personajul comun, comisul Ioniţă, conturează, în antiteză, portretul protagonistului. în tinereţe, „acest mazâl” era …

Read More »

Caracterizarea personajului secundar Nechifor Lipan din romanul „Baltagul”, de Mihail Sadoveanu

Romanul Baltagul, de Mihail Sadoveanu, a apărut în noiembrie 1930 şi este un adevărat „poem al naturii şi al sufletului omului simplu, o «Mioriţă» în dimensiuni mari” (George Călinescu). Versul motto, „Stăpâne, stăpâne, / Mai chiamă şi-un câne”, argumentează viziunea mioritică a morţii, căreia Sadoveanu îi dă o nouă interpretare, aceea a existenţei duale ciclice, succesiunea existenţială de la viaţă la moarte şi din nou la viaţă. Romanul Baltagul a fost scris în numai 17 zile şi publicat în 1930, când Mihail Sadoveanu împlinea 50 de ani, fiind primit cu „un ropot de recenzii entuziaste” de către exegeţii vremii. Romanul …

Read More »

Caracterizarea personajului Năstasă Bolomir din povestirea „Balaurul”, de Mihail Sadoveanu

Caracteristici Personajul principal al povestirii Balaurul, de Mihail Sadoveanu, este boierul Nastasă Bolomir, naratorul fiind moş Leonte Zodierul, care fusese martor al întâmplării petrecute cu multă vreme în urmă, pe când el era copil. Nastasă Bolomir este un personaj real, cu trăsături negative puternic conturate, care intră în luptă cu un personaj fabulos, Irinuţa, povestirea având trăsături de basm, pentru că în final este învins răul. Balaurul, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar, rezumat literar) Caracteristicile lui Bolomir compun un personaj negativ, acesta este crud şi nemilos, deoarece înfricoşase toate femeile din sat prin comportamentul plin de răutate pe care-l avusese …

Read More »

Caracterizarea personajului secundar Gheorghiţă din romanul „Baltagul”, de Mihail Sadoveanu

Romanul Baltagul, de Mihail Sadoveanu, a apărut în noiembrie 1930 şi este un adevărat „poem al naturii şi al sufletului omului simplu, o «Mioriţă» în dimensiuni mari” (George Călinescu). Versul motto, „Stăpâne, stăpâne, / Mai chiamă şi-un câne”, argumentează viziunea mioritică a morţii, căreia Sadoveanu îi dă o nouă interpretare, aceea a existenţei duale ciclice, succesiunea existenţială de la viaţă la moarte şi din nou la viaţă. Romanul Baltagul a fost scris în numai 17 zile şi publicat în 1930, când Mihail Sadoveanu împlinea 50 de ani, fiind primit cu „un ropot de recenzii entuziaste” de către exegeţii vremii. Romanul …

Read More »

Caracterizarea personajului Duca-Vodă din romanul „Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă”, de Mihail Sadoveanu

Romanul Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă, de Mihail Sadoveanu, a apărut în anul 1929 şi constituie culmea prozei sadoveniene ce evocă perioada istorică de suferinţă şi de decădere a Moldovei, urmând volumelor Neamul Şoimăreştilor şi Vremuri de bejenie. Mihail Sadoveanu porneşte în crearea romanului de la documentele cronicarilor, dar şi din literatura populară care reţine în creaţiile folclorice cele mai importante evenimente istorice ale neamului românesc. Romanul evocă imaginea Moldovei din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, aflată în decădere economică şi sărăcia cruntă în care se zbate poporul în vremea domniei lui Duca-Vodă, evidenţiind lupta acestuia pentru a-şi …

Read More »

Caracterizarea personajului Comisul Ioniţă din povestirea „Iapa lui Vodă”, de Mihail Sadoveanu

Comisul Ioniţă este personajul principal al povestirii Iapa lui Vodă, de Mihail Sadoveanu, dar este şi personajul permanent al întregului volum Hanu-Ancuţei, fiind un argument pentru unitatea acestuia, deoarece el este prezent în toate povestirile, îndemnând oaspeţii să-şi amintească întâmplări extraordinare, petrecute cândva, demult pe aceste meleaguri. În povestirea Iapa lui Vodă el este personaj-narator, deoarece a participat direct la acţiunea povestită. Portretul fizic Portretul fizic este conturat direct, încă de la începutul povestirii, înfăţişarea lui sugerând asprimea firii şi destinul zbuciumat ale personajului: „om nalt, cărunt, cu faţa uscată şi adânc brăzdată”. Ioniţă are o „mustaţă tuşinată” de care …

Read More »

Caracterizarea personajului secundar Alecu Ruset din romanul „Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă”, de Mihail Sadoveanu

Romanul Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă, de Mihail Sadoveanu, a apărut în anul 1929 şi constituie culmea prozei sadoveniene ce evocă perioada istorică de suferinţă şi de decădere a Moldovei, urmând volumelor Neamul Şoimăreştilor şi Vremuri de bejenie. Mihail Sadoveanu porneşte în crearea romanului de la documentele cronicarilor, dar şi din literatura populară care reţine în creaţiile folclorice cele mai importante evenimente ale istoriei neamului românesc. Romanul evocă imaginea Moldovei, aflată în decădere economică şi sărăcie cruntă în care se zbate poporul în vremea domniei lui Duca-Vodă, precum şi lupta acestuia pentru a-şi păstra tronul la cea de a treia …

Read More »