Tag Archives: Bătălii

Bătălia de la Belgrad (iulie 1456)

Sultanul otoman Mehmed al II-lea (1444-1446 şi 1451-1481) a imprimat un plus de dinamism politicii Porţii. Cucerirea Constantinopolului (1453) i-a conferit cognomenul de Cuceritorul (Fatih) şi a dat lovitura de graţie Imperiului Bizantin. Otomanii au devenit stăpânii de necontestat ai Strâmtorilor şi apoi ai Mării Egee şi ai Mării Negre. În Balcani, sultanul a invadat Serbia şi a cucerit cetatea Ostroviţa (1454), unde se afla tezaurul despotului Gheorghe Brankovici. Scopul Cuceritorului era zdrobirea oricărei rezistenţe în Balcani şi la Dunăre. Iscoadele lui Iancu de Hunedoara au surprins pregătirile febrile de război în atelierele din zona Usktib (Skoplje), iar între timp …

Read More »

Bătălia de la Baia (14/15 decembrie 1467)

După urcarea sa pe tron, Ştefan cel Mare a îmbunătăţit relaţiile cu Polonia, vecinul nordic al Moldovei, care, în anii anteriori, cunoscuseră momente de tensiune. Expresia acestei orientări a fost tratatul de la Overchelăuţi (4 aprilie 1459), prin care Ştefan s-a recunoscut vasal numai regelui polon Cazimir al IV-lea Jagello (1447-1492), obţinând, în schimb, îndepărtarea lui Petru Aron, fostul domn, de graniţele Moldovei. Un asemenea gest a stârnit animozitatea regatului ungar, condus de Matia Corvin (1458-1490). Relaţiile cu acesta au devenit şi mai tensionate după ce Petru Aron s-a refugiat în Transilvania (1460), fapt ce l-a determinat pe Ştefan să …

Read More »

Al doilea război dintre Traian şi Decebal (vara 105 – vara 106 d.Hr.)

Decebal nu a respectat condiţiile grele impuse prin pacea din 102. El a reluat înarmarea dacilor, a început refacerea cetăţilor (la Sarmizegetusa, Blidaru şi Piatra Roşie există urme de refacere după demantelare), a restabilit legăturile cu potenţialii aliaţi (marcomani, bastarni) şi i-a atacat pe iazigi, aliaţii romanilor din Banat. Garnizoana romană de la Sarmizegetusa fusese retrasă după ce începuse demantelarea fortificaţiei. Probabil tot în această perioadă, Decebal a încercat să intre în contact cu regele Pacorus al părţilor pentru o acţiune comună contra Imperiului Roman, dar mesajul a fost interceptat. Informaţiile despre încălcarea tratatului din 102 au determinat Senatul roman …

Read More »

„Campania cea lungă” (septembrie 1443 – ianuarie 1444)

Papa Eugeniu al IV-lea (1431-1437) reuşise să obţină la conciliul de la Florenţa, din 1439, ca împăratul bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul (1425-1448) şi înalţii prelaţi ai bisericii ortodoxe să recunoască unirea cu biserica catolică. Acest gest simbolic era determinat de necesitatea stringentă a unui ajutor împotriva otomanilor. Papa va insista pentru organizarea unei cruciade, cu atât mai mult cu cât otomanii au asediat Constantinopolul din primăvara până în toamna anului 1442, iar victoriile lui Iancu dovediseră că oastea sultanului poate fi înfrântă. Cardinalul Giulio Cesarini, legat papal în Ungaria, a mijlocit un armistiţiu între grupările rivale din Regatul Sf. …

Read More »

Bătălia de la Vidin

Odată cu victoria din 28 noiembrie / 10 decembrie 1877 misiunea Armatei de investire comandată de domnitorul României luase sfârşit. Rând pe rând, în zilele următoare, unităţile române şi ruse au început să părăsească zona Plevna, primind obiective de luptă în alte arii ale teatrului de război balcanic. Despărţirea a prilejuit ostaşilor români şi ruşi, de la masa soldaţilor până la generali, reafirmarea sentimentelor reciproce de respect şi prietenie plămădite în timpul grelelor încercări prin care trecuseră şi pecetluite cu sângele vărsat în comun pentru înfrângerea puternicului lor adversar în ordinul de zi emis cu acest prilej de comandantul superior …

Read More »

Cooperarea româno-rusă în a treia bătălie de la Plevna

În urma celei de a doua bătălii de la Plevna situaţia pe teatrul de război din Balcani s-a complicat. Pe de o parte, comandamentul otoman, după o îndelungată confuzie şi apatie, a manifestat vizibil intenţii de a prelua iniţiativa şi a exploata slăbiciunile dispozitivului armatelor ruse. Pe de altă parte, comandamentul rus, sub impulsul urmărilor nemijlocite ale pierderii celor două bătălii de la Plevna şi, mai ales, al impactului avut de ele asupra întregii arii a războiului din sud-estul Europei, a trebuit să îşi reconsidere planurile de operaţii pentru a le adapta realist la raportul de forţe existent. În zilele …

Read More »

A patra bătălie de la Plevna şi capitularea grupării otomane

Succesele repurtate de trupele române şi ruse după instituirea blocadei Plevnei au făcut să dispară orice îndoieli în privinţa deznodământului confruntării avute cu gruparea otomană comandată de Osman paşa. Nu numai că rezistenţa ei se apropia, iremediabil, de sfârşit, dar, ca urmare a fortificării tuturor sectoarelor dispozitivului de încercuire, devenise practic imposibil ca forţele otomane să străpungă liniile aliate, indiferent în ce punct s-ar fi încercat aceasta. Moralul trupelor care participau la investire, de la masa de soldaţi până la corpul de comandă, s-a refăcut rapid. Starea de spirit ce s-a creat a determinat pe unii generali ruşi să încerce …

Read More »

Marile bătălii ale primului război mondial

Începutul războiului Războiul s-a purtat pe toate continentele, pe ocean şi în colonii. Cele mai mari confruntări însă au avut loc în Europa, pe cele două fronturi principale: frontul de vest, unde s-au înfruntat trupele germane cu cele franco-engleze, şi frontul de est, unde Rusia se opunea trupelor reunite ale Germaniei şi ale Austro-Ungariei. Mai exista un front secundar balcanic, unde Serbia încerca să reziste atacurilor austro-ungare cărora li s-au adăugat cele turceşti şi bulgare. 1914-1915: De la războiul de mişcare la cel de poziţii Pe frontul de vest, încălcând neutralitatea Belgiei, trupele germane au atacat Franţa prin nord. Blitzkrieg-ul, …

Read More »