Tag Archives: Bătălii din istoria României

Bătăliile de la Chilia şi Cetatea Albă (iulie-august 1484)

După încheierea păcii cu Ungaria şi Veneţia în 1483, politica militară a Imperiului Otoman s-a putut concentra din nou asupra acelui stat care încă mai rezista în calea expansiunii sale: Moldova. De fapt, obiectivul strategic al campaniei sultanului Baiazid II (1481-1512) din vara anului 1484 a fost instalarea dominaţiei otomane depline în bazinul pontic, iar ceea ce mai lipsea pentru realizarea acesteia era ocuparea porturilor moldoveneşti Chilia şi Cetatea Albă. Pretextele invocate de sultan pentru a ataca Moldova au fost refuzul lui Ştefan cel Mare de a plăti tributul, precum şi războiul pe care acesta îl purtase în 1481 contra …

Read More »

Bătălia trecătorilor (septembrie-noiembrie 1916)

După victoria de la Sibiu, comandamentul Puterilor Centrale a declanşat contraofensiva împotriva Armatei 2 române, care s-a retras, recurgând la rezistenţe pe aliniamente succesive, pe vechea frontieră. Acest fapt a impus ca şi Armata de Nord să renunţe la teritoriul eliberat, astfel că ambele armate se găseau, la sfârşitul lunii septembrie 1916, pe linia de plecare la ofensivă în august 1916. În aceste condiţii, comandamentul Puterilor Centrale şi-a propus nimicirea din mişcare a trupelor române, pentru a nu a le acorda timp organizării unei apărări puternice în munţi. La 25 septembrie / 8 octombrie 1916, comandamentul suprem german, de comun …

Read More »

Bătălia pentru Moldova (1600)

După luarea în stăpânire a Transilvaniei, Mihai Viteazul s-a confruntat cu o situaţie politico-militară complicată. Polonia, adversara Habsburgilor, nu privea cu ochi buni gestul domnului Ţării Româneşti, prezenţa acestuia la nord de munţi fiind un pericol pentru Moldova. Ieremia Movilă, domnul de la Iaşi, şi vasal Poloniei, găzduia pe Sigismund Bathory şi făcea, la rândul său, planuri de înlocuire a lui Mihai cu fratele său Simion Movilă. Nici relaţiile cu împăratul Rudolf nu erau foarte bune, Habsburgii fiind nemulţumiţi de faptul că Mihai Viteazul a refuzat să le cedeze Ardealul. Cucerirea Moldovei răspundea, prin urmare, unor necesităţi strategice şi politico-diplomatice, …

Read More »

Bătălia dintre Basarab I şi Carol Robert de Anjou (9-12 noiembrie 1330)

Războiul declanşat de regele Ungariei Carol Robert de Anjou (1308-1342) contra lui Basarab I (înainte de 1322-1352) a urmărit instalarea în Ţara Românească a unui vasal credincios al Ungariei (probabil, voievodul Transilvaniei, Toma Szecseny), precum şi reocuparea părţii de est a Banatului de Severin (banatele erau regiuni de graniţă ale Ungariei în secolele XIII-XIV). Basarab ocupase estul Banatului de Severin, cu cetatea Mehadia, în jurul anului 1327. De asemenea, el refuza statutul de vasal şi plata tributului. Ocazia favorabilă a intervenit după înfrângerea lui Basarab în bătălia de la Velbujd din 28 iulie 1330, unde a fost aliatul ţarului bulgar …

Read More »

Bătălia din Munţii Apuseni (ianuarie-iulie 1849)

Situaţia deosebit de tensionată din Transilvania din vara anului 1848 a determinat ca fruntaşii români să convoace a treia Adunare, tot la Blaj (3/15 – 16/28 septembrie 1848), la care au participat 60.000 de oameni înarmaţi, inclusiv detaşamentele de moţi, conduse de Avram Iancu. Spre deosebire de celelalte două adunări din primăvară, ea a avut şi un caracter de tabără militară, nu numai de întrunire politică. Adunarea a rediscutat programul naţional, aducându-i modificări impuse de noile împrejurări, solicitând, între altele, deschiderea Dietei transilvane, compusă din deputaţi români, germani şi unguri în raport cu numărul locuitorilor din provincie. Se cerea, de …

Read More »

Bătălia din Moldova (martie-august 1944)

În martie 1944, după aproape 3 ani de război, partea de est şi nord-est a României a redevenit teatru de acţiuni militare, în urma pătrunderii trupelor sovietice pe teritoriul naţional. Evenimentul se producea înaintea adoptării şi punerii în aplicare a planului de măsuri privind apărarea pe Nistru şi într-un context în care germanii dădeau prioritate propriilor planuri militare, neoferind lui Ion Antonescu informaţiile necesare desfăşurării viitoarelor operaţii militare pe frontul român. La rându-i, conducătorul statului român a încercat să atragă spre spaţiul românesc cât mai multe forţe germane, care să se opună împreună cu armatele române înaintării trupelor sovietice. În …

Read More »

Bătălia din Crimeea (septembrie 1941 – iulie 1942)

În ansamblul operaţiilor militare desfăşurate la flancul sudic al frontului germano-sovietic, Peninsula Crimeea a avut o importanţă deosebită, atât pentru Germania, cât şi pentru Uniunea Sovietică. Pentru Reich, cucerirea peninsulei constituia condiţia fundamentală în vederea continuării ofensivei la est de Nipru şi spre Caucaz, unde se aflau zăcăminte de petrol importante pentru funcţionarea maşinii de război germane. Stăpânirea Crimeei asigura în acelaşi timp controlul asupra Mării Negre, a Mării de Azov şi a flancului sudic al frontului est-european, peninsula reprezentând şi o excelentă bază pentru dislocarea aviaţiei sovietice în vederea executării de atacuri aeriene asupra porturilor şi zonei petrolifere româneşti. …

Read More »

Bătălia din Codrii Cosminului (26 octombrie 1497)

La sfârşitul deceniului al nouălea al secolului al XV-lea, pe fondul modificării situaţiei internaţionale, Ştefan cel Mare a adus corective importante politicii sale externe. Astfel, în vara anului 1489, domnul moldovean a încheiat o alianţă cu fostul său adversar, Matia Corvin, în schimbul acceptării suzeranităţii acestuia el primind, drept compensaţii pentru pierderea Chiliei şi Cetăţii Albe, două posesiuni în Ardeal – Ciceiul şi Cetatea de Baltă. Încheierea alianţei moldo-maghiare a indispus cercurile poloneze, regele Cazimir al IV-lea protestând, în vara anului 1497, pe lângă Ungaria şi pe lângă papă că i „s-a răpit vasalul”. În acelaşi timp, Ştefan vodă a …

Read More »

Bătălia din Caucaz (iulie-septembrie 1942)

Acţiunile militare desfăşurate de diviziile române de infanterie, cavalerie şi munte pe crestele nord-vestice şi în centrul Caucazului reprezintă un capitol distinct în cadrul participării generale la Campania din Est. În timp ce Divizia 6 cavalerie continua acţiunile pentru cucerirea definitivă a peninsulei Taman, diviziile 5 şi 9 cavalerie au atacat de la nord-vest de Krimskaia, prin Kievskoe, Varenikovskaia şi Gostagajevskaia spre oraşul Anapa, pe care l-au ocupat în dimineaţa zilei de 31 august. Fără întrerupere, cele două divizii române au continuat înaintarea spre Novorossiisk pentru a acoperi flancul de nord al Corpului 5 armată german. După ce a înfrânt …

Read More »

Bătălia de pe Tisa (20 iulie – 4 august 1919)

Relaţiile româno-ungare au cunoscut, în primăvara anului 1919, momente de tensiune maximă, ca urmare a refuzului autorităţilor comuniste de la Budapesta, ce au preluat puterea la 8/21 martie, de a recunoaşte unirea Transilvaniei cu România şi de a se conforma deciziilor marilor puteri ale Antantei. La sfârşitul lunii februarie 1919, acestea au decis ca, până la fixarea graniţei româno-ungare de către Conferinţa de pace de la Paris, să se creeze o zonă neutră pe aliniamentul Satu Mare – Carei – Oradea – Salonta – Arad, ce urma să fie ocupată de trupele aliate (franceze). Trupele ungare au refuzat să pună …

Read More »