Tag Archives: Basme

Ileana cea şireată, de Ioan Slavici (comentariu literar, rezumat literar)

Faptul că basmul Ileana cea şireată, de Ioan Slavici, este o operă mai degrabă pentru adolescenţi şi adulţi şi nu atât pentru copii, se poate demonstra chiar pe baza interpretării semnificaţiei celor trei „obiecte” simbolice pe care împăratul, plecat să se bată cu vecinul său, le lasă celor trei fiice ale sale – „câte o floare frumoasă, câte o păsărică veselă şi câte un măr fraged” împreună cu avertismentul: „A cărei floare se va veşteji, a cărei păsărică se va întrista şi al cărei măr va putrezi, despre aceea voi şti că nu şi-a păzit credinţa”. Ce le lasă în …

Read More »

Zâna Zorilor, de Ioan Slavici (comentariu literar, rezumat literar)

Incipitul basmului Zâna Zorilor, de Ioan Slavici, reproduce aproape identic formula iniţială a basmului macedonean: „A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti”. „A fost odată un împărat” – continuă autorul – „un împărat, mare şi puternic; împărăţia lui era atât de mare, încât nici nu se ştia unde începe şi unde se sfârşeşte”. Acesta, „cu ochiul cel de-a dreapta tot râde, iar cu cel de-a stânga tot lăcrămează neîncetat”, primul ochi exprimând bucuria tatălui la vederea celor trei feciori ai săi (Florea, Costan, Petru), celălalt plângând la gândul că fiii săi s-ar putea să nu …

Read More »

Floriţa din codru, de Ioan Slavici (comentariu literar, rezumat literar)

Tipul fetei viteze şi isteţe apare la Ioan Slavici în Ileana cea şireată, Limir-împărat şi Floriţa din codru, unde acţiunea se petrece la o cârciumă din codru, şi nu la curtea domnească. Tema basmului este frumuseţea, frumuseţea care poate face lumea mai bună, pe un scenariu clasic, al relaţiei dintre mama vitregă şi fiica adoptivă. În basmul Floriţa din codru, Slavici a abordat un motiv întâlnit nu numai în Transilvania, ci şi în folclorul unor popoare mult mai îndepărtate, de unde a trecut apoi în culegerile şi prelucrările multor creatori de basme. Dar, în cazul lui Ioan Slavici este abordat …

Read More »

Doi feţi cu stea în frunte, de Ioan Slavici (comentariu literar, rezumat literar)

În basmul Doi feţi cu stea înfrunte, Ioan Slavici psihologizează şi adaugă basmului tonalităţi tragice, căci în prezentarea şirului de metamorfoze ale copiilor repudiaţi se insinuează laitmotivul dragostei paterne – care are intuiţii şi afinităţi inexplicabile faţă de aceste forme de existenţă mereu regenerată – şi motivul culpei, al remuşcării refulate ce o chinuie pe împărăteasa cea rea. O ceată de voinici porniţi la vânătoare ascultă oferta a trei fete de păcurar: una se prinde că-i va face viitorului soţ o pâine a tinereţii veşnice, alta o cămaşă ce l-ar face invincibil, a treia, Lăptiţa, doi feţi-frumoşi, gemeni, cu părul …

Read More »

Fata babei şi fata moşneagului, de Ion Creangă (comentariu literar, rezumat literar)

Trei basme crengiene prezintă perechea primordială, atemporală – căci ei sunt bătrânii timpurilor, principiile complementare ale Universului – Moşul şi Baba. E vorba de Povestea porcului, unde cei doi alcătuiesc un cuplu, de Punguţa cu doi bani, unde perechea e dezbinată, fiecare având gospodăria lui, şi în sfârşit, de basmul în care perechea se află în război, Fata babei şi fata moşneagului. Basmul a fost publicat în „Convorbiri literare” (nr. 6 din 1 septembrie 1877) şi are ca temă vestita dramă a copiilor vitregi. Construit prin antiteză, subiectul poveştii individualizează două tipuri caracterologice evidenţiate în expoziţie în mod direct de …

Read More »

Capra cu trei iezi, de Ion Creangă (comentariu literar, rezumat literar)

Capra cu trei iezi, de Ion Creangă, este un basm animalier pe tema feminităţii maternale, iubitoare, generoase. Basmul ne prezintă drama unei mame care îşi propune să pedepsească abuzul şi violenţa în numele dragostei materne, dar şi al unui spirit de dreptate afirmat întotdeauna cu tărie de către cei slabi şi lipsiţi de apărare. Florica Bodiştean descrie structura compoziţională, ca fiind una concisă, fără episoade inutile, dată de două mari secvenţe concepute pe principiul acţiunii şi contracţiunii; practic „basmul spune două poveşti, una a omorului şi cealaltă a răzbunării, ilustrând dictonul după faptă şi răsplată sau cum spune capra: moarte …

Read More »

Soacra cu trei nurori, de Ion Creangă (comentariu literar, rezumat literar)

Soacra cu trei nurori este cel dintâi basm publicat de Ion Creangă în „Convorbiri literare” din 1 octombrie 1875 şi este, în acelaşi timp, cel mai realist, căci în el nu intervine nicio urmă de fantastic, ci doar de hiperbolizare. Scenariul este unul des întâlnit în lumea rurală: o mamă autoritară şi rea, expresia egoismului absolut, are trei feciori buni de însurătoare. Baba, care se dovedeşte a fi soacra tipică, chiar soacra absolută, hotărăşte să le caute ea însăşi nişte neveste, de preferinţă urâte, dar docile şi muncitoare, cărora să nu le împartă moştenirea decât înainte de moartea sa şi …

Read More »

Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte, de Petre Ispirescu (comentariu literar, rezumat literar)

Petre Ispirescu a arătat totdeauna un viu interes pentru folclorul românesc şi a cules cu pasiune producţiile literaturii populare, pe care le-a publicat mai întâi în ziarele timpului, apoi le-a adunat în volum. El a fost lucrător tipograf, apoi a devenit proprietarul tipografiei, din care cauză este cunoscut drept „culegătorul-tipograf’. Petre Ispirescu a cules cele mai multe basme din Muntenia, numai câteva provenind din Moldova şi Ardeal, basme pe care, deşi le-a scris aşa cum le-a auzit, fără prea multă contribuţie personală, statutul său nu este totuşi de simplu culegător, ci de adevărat scriitor, datorită formei originale pe care a …

Read More »

Dănilă Prepeleac, de Ion Creangă (comentariu literar, rezumat literar)

Pasiunea lui Ion Creangă pentru literatura populară a făcut posibilă scrierea unor basme în care autenticitatea folclorică se îmbină în mod miraculos cu plăsmuirea artistică a realităţii, fantasticul fiind umanizat şi puternic individualizat. Cu Dănilă Prepeleac, Creangă începe seria basmelor în care dracii nu mai sunt forţe malefice periculoase pentru om, ci devin nişte bieţi prostănaci, uşor de păcălit de către ţăranul sau târgoveţul isteţ, viziune ce ilustrează „în cea mai înaltă măsură conştiinţa superiorităţii umane” (Zoe Dumitrescu-Buşulenga). Acestei teme, foarte îndrăgită de Creangă, îi aparţin şi poveştile: Povestea lui Stan Păţitul (1877) şi Ivan Turbincă (1878). Basmul Dănilă Prepeleac …

Read More »

Aleodor împărat, de Petre Ispirescu (comentariu literar, rezumat literar)

Basmul Aleodor împărat se încadrează în genul epic, iar ca specie literară este un basm popular, deoarece are autor anonim, el fiind transmis pe cale orală din generaţie în generaţie. A fost cules de Petre Ispirescu şi publicat în volumul Legendele şi basmele românilor din 1882. Acţiunea Acţiunea are la bază conflictul dintre forţele binelui şi ale răului, dintre adevăr şi minciună, iar deznodământul constă totdeauna în triumful valorilor pozitive asupra celor negative. Expoziţiunea Basmul începe cu o formulă iniţială tipică: „A fost odată ca niciodată […] un împărat”, care ajunsese la bătrâneţe şi nu avea „şi el un copil”, …

Read More »